Prima / Informaţii utile / Noutăţi  /  Strategia ...continuare...

Strategia ...continuare... imprimare

06.03.2017     126 

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

 

Perspective de continuare a reformei de dezcentralizare în Moldova. Existenţa şi punerea în practică de către diferite programe ale donatorilor străini (PCDLI-UNDP) a Strategiei Naționale de Descentralizare (SND) şi Planului de Acțiuni privind implementarea acesteia;

 

Alianţă politică  favoirabilă la nivelul II a autorităţii publice locale

 

Suport investiţional oferit modernizării administraţiei publice locale;

 

Existenţa strategiilor şi programelor naţionale şi regionale care vizează eficientizarea activităţii administraţiilor publice locale;

 

Existenţa practicilor de cooperare inter-comunitară;

 

Parteneriate existente cu ONG-uri locale şi Agenţiile de dezvoltarea

Posibilitatea de sporirea a capacităţilor funcţionarilor CR prin intermediul programelor de formare profesională organizate Instabilitate politică în ţară;

 

Implementarea defectuoasă a programelor naţionale destinate modernizării administraţiei publice locale;

 

Existenţa unui cadru legislativ care periclitează activitatea administraţiei publice locale;

 

Lipsa practicilor de cooperare inter-comunitară;

Perspective de reorganizare administrativ teritorială a Republicii 

Creşterea deficitului de personal calificat care îţi doreţte să activeze în domeniul administraţiei publice locale;

Neîncrederea cetăţenilor referitor la instituţia APL;

Implementarea defectuoasă a programelor naţionale destinate modernizării administraţiei publice locale

Interes scăzut al cetăţenilor în privinţa dialogului cu APL – urile;

Lipsa unui mecanism de dialogarea cu mediul de afaceri şi implicare scăzută a mediului de afaceri în procesul decizional, inclusiv de planificare (ex: neimplicarea agenţilor economici în procesul de planificare bugetară)

 

 

 Recomandări

In urma efectuării analizei capacităţii administrative şi instituţionale a Consiliului Raional Cantemir şi a autorităţilor locale de nivelul intii, se propun următoarele recomandări de ameliorare a situaţiei existente, de remediere a problemelor cu care se confruntă raionul din cauza capacităţilor, pe alocuri defectuoase, a autorităţilor locale: 

In ceea ce priveşte cadrul normativ, competenţe şi responsabilităţi ale Consiliului  Raional Cantemir şi a autorităţilor locale de nivelul intii, se propune includerea unui plan de imbunătăţire a capacităţilor administrative ale funcţionarilor publici; 

Elaborarea programelor de dezvoltare social economice a localităților raionului Cantemir; 

Îmbunătățirea dialogului și cooperării între APL nivel Iși APL nivel II;

 

Atragerea, dezvoltarea și retenția cadrelor calificate în cadrul administrației publice locale, prin: instruirea funcționarilor publici în diferite domenii de competență; organizarea schimbului de experiență și vizitelor de studii pentru personalul administrației publice locale; creareea pîrghiilor de motivare socială și economică a personalului; 

 

Îmbunătățirea transparenței actului de guvernare locală;

 

Optimizarea procedurilor interne administrațiilor publice locale precum și proiectarea sistemului informațional.

Îmbunătăţirea capacităţii de management financiar prin organizarea corespunzătoare a procesului de planificare, execuţie şi control bugetar;

Elaborarea mecanismelor de implicare a cetăţenilor şi agenţilor economici în procesul de planificare bugetară;

Îmbunătăţirea capacităţilor de management al resurselor umane, prin atragerea tinerilor specialişti în instituţia APL nivel I şi II. Este necesară identificarea persoanelor competente; care să se ocupe de dezvoltarea sectoarelor strategice ale raionului, precum şi personalului responsabil de auditul intern al APL nivel I şi II,

Îmbunătăţirea capacităţii biroului comun de informaţii şi servicii (BCIS), în baza Regulamentului cadru de organizare şi funcţionare a BCIS,

Crearea grupurilor de iniţiative locale (GAL),

Intensificarea cooperării interregionale, interne şi internaţionale, a celei transfrontaliere, inclusiv în cadrul euroregiunii,

Intensificarea cooperării in cadrul reţelelor internaţionale in domeniul democraţiei si dezvoltării regionale (ex: ALDA);

Mobilizarea şi atribuirea sarcinilor privind sectoarele de dezvoltare pentru consilierii raionali.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1.3. FINANŢELE PUBLICE LOCALE

 

Finanţele publice locale

       Bugetele locale constituie un element principal al bugetului public naţional şi reprezintă veriga principală în ansamblul finanţelor locale, care au rol de a furniza cetăţenilor, prin intermediul autorităţilor locale, acele bunuri şi servicii pe care aceștia nu le pot procura de pe piaţa concurenţială.

        Elaborarea proiectului de buget este reglementată de Legea nr.181 din 25.07.2014 a finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale, Legea nr.397-XV din 16.10.2003 privind finanţele publice locale, Hotărîrea Guvernului nr.82 din 24.01.2006 „Cu privirea lelaborarea Cadrului de cheltuieli pe termen mediu şi a proiectului de buget”, politica statului în domeniul veniturilor şi cheltuielilor bugetare, prognozele macroeconomice, datele Biroului Naţional de Statistică privind numărul de locuitori şi structura demografică pe fiecare UAT, acte legislative şi normative ce reglementează aspectele referitor la remunerarea muncii.

       Procesul bugetar presupune existenţa unor resurse financiare, precum şi alocarea acestora în scopul furnizării către cetăţeni a bunurilor şi serviciilor publice. Instrumentul prin care sunt reflectare toate resursele financiare şi cheltuielile publice ale unităţii administrativ-teritoriale îl constituie bugetul local.Începînd cu 01 ianuarie 2015, potrivit Legii finanţelor publice locale, se aplică noul sistem de formare a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întîi şi nivelul doi.

            Sistemul nou de formare a bugetelor UAT se definește prin următoarele:

-Sistemul de transferuri cu destinaţie generală (de echilibrare bugetară) către bugetele unităţilor administrativ-teritoriale este bazat pe venituri, şi nu pe costuri medii, normative de cheltuieli pe cap de locuitor, estimate la nivel central;

 

-Normativele de defalcare de la impozitele şi taxele de stat sunt stabilite prin lege, pe tipuri de bugete ale unităţilor administrativ-teritoriale;

 

-Transferurile cu destinaţie generală vor fi alocate direct, pe bază de formulă, distinctă pentru UAT de nivelul întîi şi pentru cele de nivelul al doilea;

 

 -Calculul transferurilor cu destinaţie generală se va face pe baza datelor din ultimul an pentru care există execuţie bugetară definitivă şi a datelor oficiale privind populaţia şi suprafaţa;

 

 -Sistemul de învățămînt preşcolar, primar, secundar-general, special şi complementar (extraşcolar), precum şi competenţele delegate autorităţilor administraţiei publice locale prin lege vor fi finanţate prin transferuri cu destinaţie specială;

 

 -Restul competenţelor vor fi finanţate din contul veniturilor proprii, defalcărilor de la impozitul pe venitul persoanelor fizice, stabilite conform legii şi transferurilor cu destinaţie generală conform formulei. Stabilirea priorităţilor şi utilizarea resurselor financiare disponibile vor aparţine exclusiv autorităţilor publice locale.

 

     Întru realizarea p.2.3.5 din Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei Naţionale de Descentralizare aprobată prin Legea nr.68 din 5 aprilie 2012 şi în corespundere cu Strategia de dezvoltare a managementului finanţelor publice pentru anii 2013-2020, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.573 din 6 august 2013, începînd cu anul 2015, autorităţile publice de nivelul al doilea şi cu anul 2016 autorităţile publice de nivelul întîi vor elabora şi prezenta bugetele fundamentate pe programe şi performanţă, accentul fiind pus de politicile şi strategiile naţionale şi locale cu alocarea resurselor şi determinarea clară a modalităţii de atingere a obiectivelor dorite, prin stabilirea unor rezultate măsurabile ale acţiunilor şi politicilor. Trecerea la bugetarea respectivă este în strînsă legătură cu planificarea pe termen mediu, ce are drept obiectiv eficientizarea cheltuielilor publice locale, prin crearea unei legături directe dintre cheltuielile bugetare şi rezultatele obţinute din implementarea programelor bugetare.

Consolidarea procedurilor şi planificarea pe termen mediu se consideră un element important în agenda reformei managementului finanţelor publice. Integrarea planificării pe termen mediu în ciclul anual de planificare bugetară, prezentarea consolidată a cadrului de resurse şi transparenţa sporită în formularea politicilor şi priorităţilor guvernamentale pe termen mediu în anii următori, eforturile vor fi concentrate spre:

-întocmirea proiectului de buget pentru anii viitori;

 

-orientarea alocării resurselor conform priorităţilor stabilite (de ordin strategic sub aspect inter-ramural, cît şi în cadrul ramurilor);

 

-evidenţierea problemelor în domeniul managementului resurselor financiare publice şi identificarea soluţiilor pentru îmbunătăţirea acestuia;

 

-sporirea responsabilităţii autorităţilor publice pentru alocarea şi utilizarea eficientă a resurselor financiare.

În contextul perfecţionării managementului finanţelor publice şi întru implementarea Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie 2014, elaborarea şi prezentarea propunerilor la proiectul de buget pentru anul 2016 şi a estimărilor pentru anii 2017-2018 de către APL se va efectua în cadrul noului sistem informaţional de management financiar (SIMF) în baza:

 

-Clasificaţiei bugetare, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr.208 din 24 decembrie 2015;

 

-Setului metodologic privind elaborarea, aprobarea și modificarea bugetului, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.209 din 24 decembrie 2015.

SIMF va înlocui actualul sistem informaţional pentru planificarea şi executarea bugetului şi va integra un set de instrumente de gestiune financiară, în scopul îmbunătăţirii eficienţei şi transparenţei procesului de management financiar, precum şi a controlului cheltuielilor publice. Aceasta (platforma WEB) va asigura funcţionalităţile proceselor de planificare bugetară pe nivele de bugete, utilizatorii căreia vor fi autorităţile /instituţiile bugetare din cadrul UAT de ambele nivele, Direcţia finanţe a UAT, precum şi Ministerul Finanţelor.

În procesul elaborării şi executării bugetului raional, Direcţia Finanţe colaborează cu:

 

-Inspectoratul Fiscal de Stat Teritorial;

 

-unitatea teritorială a Trezoreriei de Stat;

 

-subdiviziunea structurală a Departamentului Statistică şi Sociologie;

 

-alte instituţii şi organizaţii.

 

Direcţia Finanţe este responsabilă de:

 -respectarea Constituţiei şi a legilor Republicii Moldova, a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, a prevederilor hotărîrilor Parlamentului şi Guvernului, a ordinelor, dispoziţiilor şi instrucţiunilor Ministerului Finanţelor;

 -asigurarea echilibrului adecvat între veniturile și cheltuielile bugetare neadmițînd condiții    de creare a creanțelor cu termen expirat;

-elaborarea pronosticului bugetului raionului, conform principiilor de bază ale politicii   statului în domeniul veniturilor și cheltuielilor bugetare pe anul/anii viitor/;

-asigurarea funcționării instituțiilor  publice finanțate de la bugetul raional, precum și finanțarea altor măsuri și activități (verificarea corectitudinii întocmirii listelor tarifare, ștatelor de personal și schemelor de încadrare, dirijarea metodologică a planificării bugetare, întreprinderea măsurilor întru asigurarea finanțării continuă a activităților insituțiilor publice finanțate din bugetul raional);

-prezentarea Ministerului Finanțalor bugetului aprobat al raionului pentru a fi inclus în bugetul public național;

-perfectarea documentelor necesare la contractarea de împrumuturi atît pe termen scurt, cît și termen lung de la bugetul de stat, din sistemul financiar și de alți creditori, în conformitate cu prevederile legale;

-ținerea registrului privind acordarea și rambursarea împrumuturilor;

 

prezentarea autorității executive, autorității deliberative și reprezentative informații despre utilizarea fondurilor de rezervă ale autorităților administarției publice locale;

 

-ținerea evidenței contabile a îndeplinirii devizului de cheltuieliale Direcției Finanțe și asigură integritatea bunurilor aflate la balanța acesteia;

 

-ținerea evidenței contabile a investițiilor în instituțiile subordonate administrației publice locale, finanțarea cărora s-a efectuat din bugetul raional;

 

-recepționarea, examinarea și totalizarea rapoartelor privind executarea bugetelor

 

satelor (comunelor), orașului, precum și instituțiilor bugetului raional (lunar, trimestrial, anual) și prezentarea în termenele stabilite la Ministerul Finanțelor;

 

-exercitarea controlurilor asupra stării evidenței contabile în contabilitățile primăriilor satelor (comunelor), orașului, precum și ale instituțiilor publice finanțate de la bugetul raional;

 

-acordarea ajutorului metodologic și practic executorilor de buget în probleme ce ţin de elaborarea și executarea bugetelor;

 

-executarea deciziilor Consiliului Raional şi a dispoziţiilor preşedintelui raionului;

 

respectarea autonomiei financiare a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, în conformitate cu cadrul legislativ;

 

-reflectarea corectă şi obiectivă în documentaţie a rezultatelor controalelor efectuate;

 

păstrarea arhivei şi asigurarea integrităţii documentelor, neadmiterea deteriorării sau pierderii acestora;

 

-asigurarea examinării demersurilor, propunerilor, petiţiilor, obiecţiilor în termenul stabilit de legislaţia în vigoare.

 

Figura 2. Evoluţia veniturilor şi cheltuielilor bugetului raionului Cantemir, în perioada 2011-2015 , mii lei 

 

 

Sursa: elaborat de autori în baza datelor oferite de  Direcţia Finanţe Cantemir

Structura cheltuielilor publice locale este tipică localităţilor urbane din republică, unde prevalează cu   54 % cheltuielile pentru educaţie, pentru cultură, artă şi sport –8 % şi servicii de stat – cu 8 %. Pentru raionul Cantemir este semnificativă creşterea ponderii cheltuielilor pentru servicii de stat şi pentru domeniul cultură, artă şi sport. Locuitorii raionului Cantemir necesită a fi interesaţi de modul cum se formează şi se execută bugetul public, deoarece anume ei sunt cei care participă la acumularea mijloacelor financiare în buget prin achitarea impozitelor şi taxelor locale. Astfel, numărul de acţiuni de informare publică pe teme de buget este în creştere de la an la an, fiind organizate o serie de seminare de instruire externă şi internă cu executorii de buget, privind disciplina financiară şi procesul de executare a bugetelor. Au fost elaborate circa     48 proiecte de decizii ale Consiliului Raional cu caracter financiar, fiind integral stabilite la controlul DF. În anul 2015 au fost recepţionate, verificate şi totalizate   4  rapoarte privind executarea bugetelor primăriilor şi executorilor de buget finanţaţi din bugetul raional şi prezentate în termenul stabilit –4  rapoarte ale Ministerului Finanţelor. În cadrul şedinţelor Consiliului Raional au fost înaintate spre examinare şi aprobare rapoartele privind executarea bugetului pentru anul 2014, 6 şi 9 

luni ,anual 2015.

. Veniturile bugetului local

Analiza veniturilor bugetului raionului Cantemir încep de la analiza de ansamblu a veniturilor în perioada 2011-2015, iar apoi se efectuează o analiză a structurii veniturilor bugetului local, a componentelor, a dinamicii acestora, a unora din cauzele care au determinat evoluţia respectivă.

Veniturile totale reprezintă toate veniturile realizate de administrația publică locală într-o perioadă de gestiune, de obicei un an calendaristic și includ: venituri proprii, mijloace speciale, defalcări, conform cotelor procentuale de la impozitele şi taxele de stat, stabilite de legea finanțelor publice locale, transferuri cu destinație generală, transferuri cu destinație specială, granturi și fondurile speciale. 

        În perioada 2011-2015, veniturile bugetului raional Cantemir se înscriu într-un trend ascendent, ajungînd de la- 142,5  mil. MDL la  -199,4  mil. MDL, iar în anul 2015, acestea au crescut cu-39,9 % faţă de anul 2011. Atare situaţie se datorează atît situaţiei generale a economiei naţionale,cît şi politicii de consolidare bugetară la nivel central – transferurile au crescut cu-39.5  % şi componenta mijloace speciale –91.9%  faţă de anul 2011. Această creștere a fost preponderent determinată de modificarea relațiilor interbugetare și a sistemului de impozite partajate.

 

Figura 3. Veniturile bugetului raionului Cantemir, anul 2015

 

Venituri proprii                                         Bugetul raionului                                             

                                                                                                                                                       Fonduri speciale  (11950,5 mii lei)                                           (199379.7mii lei)                                             (73,5mii lei)

 

         Transferuri                     

    (167382,6mii lei)                   Defalcări de la veniturile generale                        Mijloace speciale

                                                                   de stat (12027,3mii lei)                                           (7157,8mii lei)

 

În perioada 2011-2015, componentele bugetului raionului denotă dinamici diferite:

      -veniturile proprii au cunoscut o continuă tendinţă de creştere – acestea s-au       majorat de la -8276.3 mii. MDL la   -11950.5 mii. MDL;

       -transferurile de la bugetul de stat în 2015 au constituit-167382.6 mii. MDL, înregistrînd o creştere de -39.5 %, comparativ cu 2011 care constitue suma de -120027,3 mii lei;

      -mijloacele încasate prin decontări reciproce de la bugetele de alt nivel s-au majorat cu 39.8% în anul 2015 faţă de anul 2011;

      -mijloacele speciale au crescut cu 91.9% faţă de anul 2011;

-fondurile speciale au înregistrat o creştere în anul 2015 cu-39.6 mii.MDL faţă de anul 2011.

Veniturile proprii, conform definiției din Legea finanțelor publice locale, sunt venituri ale bugetelor locale formate conform Codului fiscal și altor acte legislative, din impozitele, taxele și alte plăți care se încasează direct și integral la bugetele respective. Prin totalitatea impozitelor și taxelor locale pot fi analizate sursele permanente și, în marea lor majoritate, aflate sub controlul administrațiilor locale. Astfel, pe lîngă impozitul pe proprietate (în anul 2015 fiind de -5136,2 mii lei) și taxele locale (fiind de-2409,0 mii lei în anul 2015), mai sunt incluse: taxa pentru patenta de întreprinzător și încasări din alte venituri prevăzute de legislație (-316,5   mii lei în anul 2015)

Veniturile de bază, cu excepţia granturilor şi transferurilor de la bugetul de stat  în anul 2015, au însumat-23977,8 mii lei , comparativ cu planul  precizat-19618,7 mii lei cu o majorare de -4359,1 mii lei sau -122,0 %,. În ceea ce priveşte executarea veniturilor raionului, ca încasare a taxelor şi impozitelor pe tipuri, se atestă încasarea a  29  de tipuri conformprevederilor aprobate şi  36 impozite încasate în raport de 124,1   la sută, comparativ cu prevederile aprobate. Astfel, dinamica veniturilor totale pe componenta respectivă („fără transferuri”) indică un trend uşor ascendent, în special pentru anul 2014. Anume în acest an, colectarea taxelor şi impozitelor locale a crescut cu circa -10.9% în comparaţie cu anul 2013, ceea ce a permis creşterea veniturilor totale fără granturi şi transferuri , cu-3172,1mii lei. În noul sistem de finanțe publice, pe lîngă taxele locale, APL a obținut și putere de decizie asupra altor componente ale veniturilor proprii, astfel volumul transferurilor nu se micșorează odată cu majorarea veniturilor din impozitele de proprietate, a încasărilor din arendă și altor venituri prevăzute de legislație. Prin urmare, constatăm că toate UAT-urile au obținut o descentralizare și o autonomie financiară mai largă, și li s-a oferit oportunitatea de a-și majora veniturile proprii, însă nu toate UAT-urile au valorificat  toate opțiunile                                                    

Tabelul 3. Evoluţia bugetului raionului Cantemir şi a componentelor sale în perioada 2011-2015, mii lei:

 

 

 

 

2011 2012 2013 2014 2015 Ritmil de creştere 2013-2014 %

Veniturile totale ale bugetului raionului, lei 142472,9 151843,7 165678,3 212070,9 199379,7         28,0

Venituri proprii, inclusiv: 8276,3 7973,3 10499,8 9567,6 11950,5      -8,9

Ponderea venituri proprii în veniturile totale % 5,8 5,3 6,3 4,5 6,0

Impozitul funciar 4587,3 4269,1 4501,6 4162,7 4607,9

     -7,5

Impozitul pe bunurile imobiliare 505,0 458,4 479,0 504,7 528,3       5,3

Impozitul pentru folosirea resurselor naturale 40,6 88,3 38,0 71,2 25,9      87,4

Impozitul privat 15,3 4,8 11,4 20,2 3,5     77,2

Taxele locale 1892,2 1953,0 2015,0 1972,3 2409,0    -2,1

Alte impozite, perceperi și încasări 1235,9 1199,7 3454,8 2836,7 4375,9     -17,9

Venituri regulizatorii,  inclusiv: 9479,9 18470,6 22574,9 12027,3       22,2

Impozitul pe venit de la persoane fizice            8394,3 9365,3 10181,0 11555,4     

  9858,1        13,5

Impozitul pe venit persoanelor juridice 595,5 5112,7 7205,7 9698,5 -       34,6

Taxa pentru folosirea drumurilor de către 490,1 543,4 1083,9 1321,0 2169,2       21,9

autovehiculele înmatriculate în Republica

Moldova

Total venituri proprii și regulizatorii 17756,2 22994,7 28970,4 32142,5 23977,8

   10,9

Transferuri           120027,3 123012,9 131374,7 173300,7   

167382,6     31,9

  Ponderea  transferurilor în veniturile totale %        84,2         81,0          79,3           81,7                     83,9

Mijloace speciale           3730,0 4497,6 4929,7 6368,3     7157,8          29  

   Ponderea  mijloace speciale în veniturile totale %      2,6          2,9      3,0         3,0        3,6

Fonduri speciale        33,9 34,2 40,1 49,7    73,5         23,7

Ponderea  fondurilor speciale în veniturile totale %

  Granturi 925,5 1304,3 363,4 209,5 788,0   -42,3

   Ponderea  granturilor în veniturile totale % 0,6 0,9 0,2 0,1 0,4

 

Sursa: elaborat de autori în baza datelor oferite de Direcţia Finanţe Cantemir

La formarea veniturilor bugetului local contribuie, în proporţii mai mari, veniturile din impozitele şi taxele locale cu 12,0 % şi transferurile cu  83,9 % în anul 2015. Dacă analizăm ponderea veniturilor proprii în veniturile totale ale bugetului Cantemir, se poate observa că capacitatea de autofinanţare pe parcursul intervalului analizat a avut fluctuaţii, înregistrînd un nivel maxim de  6,0% în 2015 şi un nivel minim de 4,5% în anul 2014 din veniturile totale. Atare evoluţie denotă  sporirea posibilităţilor de colectare a veniturilor din partea APL în anul 2013,2015. Pe de altă parte, în aceeaşi perioadă 2011-2015, ponderea transferurilor a scăzut de la  84,2% în anul 2011 la  83,9%  în anul 2015. Ponderea mijloacelor speciale sa majorat de la    2,6% în anul 2011, la  3,6 % în anul 2015, iar ponderea granturilor a scăzut cu    0,5 p.p. în anul 2015 faţă de anul 2012.

Figura 4. Dinamica structurii principalelor componente ale veniturilor bugetului local, % 2011-2015                                                                 

 

 

Sursa: elaborat de autori în baza datelor oferite de Consiliul Raional Cantemir 

Transferurile de la bugetul de stat au crescut cu   31,9 % în 2014, comparativ cu 2013, în bugetele  raionului Cantemir . O atare creștere a fost determinată de noul sistem de relații interbugetare și impozite partajate. Totodată, în anul 2014, au fost alocate resurse pentru investițiile capitale (16079.8   mii lei), care au condiționat creșterea transferurilor. Odată cu creşterea transferurilor, s-a majorat și gradul de dependență față de bugetul de stat.

În vechiul sistem al finanțelor publice locale, transferurile din contul fondului de susținere financiară a UAT reprezentau mijloacele financiare alocate în scopul asigurării exercitării unor anumite funcții publice, finanțării domeniilor de activitate din competența APL sau în alte scopuri speciale. Transferurile reprezentau un element de negociere între autoritățile publice locale de nivelul I și nivelul II și celor de nivelul II cu autoritățile publice centralebelul 4. Evoluţia transferurilor raionului Cantemir şi a componentelor sale în perioada 2010-2014, mii lei

 

 

 

indicatori

 

 

2011 2012 2013 2014     2015

 

 

 

Total transferuri de la bugetul de stat inclusiv:

 

Transferuri din fondul de susţinere financiară  de la bugetul de stat                           

 

Transferuri capitale de la bugetul de stat

 

 

120027,3  123012,9       131374,7         173300,7           167382,6

107268,1          111080,0        112914,5         123336,1       142485,1    16079,8      -

 

Mijloace încasate prin decontări 4464,1 10561,0 12025,4 8780,3

reciproce de la bugetele de alt nivel - 6323,6

inclusiv:

-   Mijloace încasate prin decontări

reciproce pentru cheltuielile  curente 3876,6 488,5 299,3 2197,3 5374,5

-   Mijloace încasate prin decontări

reciproce pentru cheltuielile  capitale 2447,0 3975,6 10261,7 9828,1 3405,8

Sursa: elaborat de autori în baza datelor oferite de Direcţia Finanţe Cantemir

 

Odată cu aplicarea noului sistem de formare a bugetelor locale, în clasificația bugetară s-au divizat 2 categorii de transferuri: transferuri cu destinaţie generală și transferuri cu destinaţie specială. Noul sistem prevede și o formulă clară, prin care UAT pot să-și calculeze independent transferurile cu destinaţie generală din fondul de susținere financiară, efectuarea transferurilor devenind o procedură tehnică. Noua lege a finanțelor publice locale mai prevede că, pentru fiecare competență delegată autorităților publice locale vor dispune de venituri financiare alocate prin intermediul transferurilor cu destinaţie specială. Orice relației dintre autoritățile publice locale și cele centrale sunt reglementate strict prin lege. Astfel, pentru fiecare competenţă delegată există articol separat în legea finanțelor publice locale, care prevede modul de finanţare a acestora.

Din analiză se observă că în procesul de consolidare a autonomiei financiarea raionului Cantemir a început unica soluţie pentru creşterea veniturilor proprii, fapt ce constituie crearea condiţiilor necesare pentru sporirea activităţii economice în raion. În acest scop, autorităţile locale necesită să colecteze periodic informaţii privind veniturile şi utilizarea lor, veniturile obţinute de alte administraţii locale, să stabilească un program specializat şi agresiv de recuperare a sumelor datorate şi să efectueze o analiză minuțioasă a taxelor şi tarifelor pentru a determina gradul în care costurile fiecărui serviciu sunt acoperite din venituri.

.Cheltuielile bugetului local

Dimensionarea şi structurarea cheltuielilor publice reprezintă un element cheie al oricărei politici economice ca şi în cazul abordării politicilor fiscale la nivel macro- şi microeconomic. Aceste elemente ţin de concepţia şi de teoria economică generală promovată de autoritatea publică, care încearcă să o transpună în practică prin intermediul programului său de guvernare.

 

 

 

Analiza evoluţiei executării cheltuielilor bugetului raionului a cunoscut o creştere continuă pe parcursul perioadei 2011-2014, avansînd de la  145488,5 mii lei MDL la 209024,9 mii lei MDL. Astfel, cheltuielile totale în anul 2015 au constituit  208070,0  mii lei. 

 

 

Tabelul 5. Evoluţia cheltuielilor bugetului raionului Cantemir, în perioada 2010-2014

 

Ritmul de

 

2011 2012 2013 2014 2015 creştere în

2013-2014,

%

Cheltuieli total, mii lei, 145488,5 149644,9 155020,1 209024,9 208070,0 34,8

inclusiv:

Serviciile de stat cu 12732,2 13578,2 15608,2 17787,7 19559,0 14,0

destinaţie generală

Apărarea naţională 80,2 84,6 91,3 101,4 95,7 11,1

Menţinerea ordinii

publice şi securitatea

naţională 3454,8 4058,0 - 418,1 1241,3

Învățămîntul 97178,2 100228,6 101528,6 121170,3 127709,0 19,3

Cultura, arta, sportul şi

activităţile pentru  tineret 7189,8 7253,6 9158,8 13247,4 10649,5 44,6

Ocrotirea sănătăţii 209,5 10,3 419,9 1533,8 25,8 265,3

Asigurarea şi asistenţa

socială 7343,5 6339,3 6688,8 9919,3 9864,3 48,2

Agricultura, gospodăria

silvică, gospodăria

piscicolă şi gospodăria

apelor 2129,8 632,7 635,9 671,6 824,0 5,6

Protecţia mediului şi

hidrometeorologie 4714,1 5773,9 5614,3 17151,1 15074,2 205,5

Industria şi construcţiile 201,9 160,4 421,3 489,7 531,2 16,2

Transporturile,

gospodăria drumurilor,

comunicaţiile şi

informatica 998,3 1397,5 4299,5 15192,3 5320,4 153,3

Gospodăria comunală şi

gospodăria de

exploatare a fondului de

locuinţe 4190,5 4105,0 3369,5 5609,8 4189,4 66,4

Complexul pentru

energie şi combustibil 996,2 896,3 805,7 401,1 1192,6 -50,2

Alte servicii ce țin de

activitatea economică 74,7 163,6 - -

Activităţile şi serviciile

neatribuite la alte grupuri

principale 3994,7 4962,8 6378,3 5279,8 11793,5 -17,2

Creditarea netă

 

Sursa: elaborat de autori în baza datelor oferite de Direcţia Finanţe Cantemir.

 

În tabelul de mai sus se prezintă evoluţia cheltuielilor bugetului raionului Cantemir în funcţie de destinaţie. Astfel, în anul 2014, cheltuielile au cunoscut un ritm de creştere mai accentuat, iar pe unele componente se atestă şi creşteri mai lente (de ex., Cheltuieli pentru agricultură-5,6% ,  apărarea naţională-11,1%, servicii de stat-14,0%, industrie şi construcţii-16,2 , învățămînt-19,3%,  etc.). Acest lucru poate fi explicat prin faptul că în perioada analizată eforturile au fost focusate asupra atingerii eficienţei maxime a cheltuielilor publice prin prioritizarea programelor de cheltuieli, iar Consiliul Raional a fost obligat să întreprindă măsuri de economisire şi reducere a cheltuielilor întru încadrarea în limitele de resurse şi întru evitarea datoriilor creditoare. 

 

Figura 6. Ponderea veniturilor proprii în veniturile de bază totale în anul 2015 ale primăriilor din  raionului Cantemir, mii lei 

 

Nr. Primăria Veniturile de bază total acumulat în anul 2015 Veniturile proprii acumulate în anul 2015 Ponderea %

1 Cantemir 8499,8 1712,7 20,1

2 Antoneşti 2357,7 479,7 20,3

3 Baimaclia 4460,2 855,4 19,2

4 Cania 6229,5 752,8 23,3

5 Capaclia 2276,9 300,6 13,2

6 Chioselia 3323,2 484,0 14,6

7 Ciobalaccia 4191,2 828,3 19,8

8 Cîietu 1707,6 197,3 11,6

9 Cîrpeşti 2899,8 366,9 12,7

10 Cîşla 1457,3 199,9 13,7

11 Cociulia 3735,3 817,8 21,9

12 Coştangalia 1607,2 223,9 13,9

13 Enichioi 2549,7 307,4 12,1

14 Goteşti 4204,0 784,6 18,7

15 Haragîş 1592,5 167,2 10,5

16 Lărguţa 2645,1 320,1 12,1

17 Lingura 1851,2 258,0 13,9

18 Pleşeni 4153,3 1118,9 26,9

19 Plopi 2342,9 276,5 11,8

20 Porumbeşti 1875,3 239,3 12,8

21 Sadîc 2268,8 423,3 18,7

22 Stoianovca 1438,7 255,4 17,8

23 Şamalia 1177,0 278,8 23,7

24 Tartaul 2285,1 244,7 10,7

25 Toceni 1806,1 230,8 12,7

26 Ţiganca 3107,7 535,5 17,2

27 Vişniovca 1901,6 451,8 23,8

 

Sursa: elaborat de autori în baza datelor oferite de Consiliul Raional Cantemir.

În 2015, comparativ cu 2014, s-au produs anumite schimbări structurale pe componenţa de cheltuieli ale bugetului raional. Acest fapt denotă că Consiliul Raional Cantemir are destulă flexibilitate în reorientarea cheltuielilor sale. Se atestă creşterea ponderii cheltuielilor pentru învăţămint,menţinerea ordinii publice,servicii de stat cu destinaţie generală, etc. Pe de altă parte, se înregistrează o reducere a ponderii cheltuielilor pentru blocul social manifestată în cultura, arta, sportul şi activităţile pentru tineret, ocrotirea sănătăţii . Partea preponderentă a cheltuielilor publice au fost direcţionate pentru învățămînt (în anul 2014, ponderea cheltuielilor pentru învățămînt în totalul de cheltuieli a constituit -58,0  %, în anul 2015, acest indicator s-a majorat, atingînd cota de-61,4 %). În anul 2015 s-au cheltuit pentru domeniul cultură, artă şi sport – 5,1%, servicii de stat –9,4 %, transporturi –2,3  % şi gospodăria comunală – 2,0 % etc.

 

Tabelul 6. Evoluţia cheltuielilor bugetului raionului, %

Grupe de cheltuieli 2014 2015

1 Serviciile de stat cu destinaţie general 8,5 9,4

3 Apărarea naţională 0,05 0,05

5 Menţinerea ordinii publice şi securitatea naţională 0,2 0,6

6 Învățămîntul 58,0 61,4

8 Cultura, arta, sportul şi activităţile pentru tineret 6,3 5,1

9   Ocrotirea sănătăţii 0,7 0,01

10 Asigurarea şi asistenţa socială 4,7 4,7

11 Agricultura, gospodăria silvică, gospodăria piscicolă şi

gospodăria apelor 0,3     0,4

12 Protecţia mediului şi hidrometeorologie 8,2 7,2

13 Industria şi construcţiile 0,2 0,3

14 Transporturile, gospodăria drumurilor, comunicaţiile şi

Informatica 7,3 2,3

15 Gospodăria comunală şi gospodăria de exploatare a

fondului de locuinţe

 

                                 

 

 

 

2,6

 

 

 

În acelaşi timp, bugetul raionului Cantemir la compartimentul de cheltuieli este mult mai 

concentrat,  în anul 2014 din total cheltueli -69,7% au fost îndreptate în domeniul social,-8,2% 

protecţia mediului şi hidrometeorologie ,-7,3%  transport,gospodăria drumurilor  comunicaţii şi 

informaţică, în 2015 –71,2 % din cheltuieli au fost  îndreptate în domeniul social,-7,2% protecţia 

mediului şi hidrometeorologie ,-2,3%  transport, gospodăria drumurilor  comunicaţii şi 

informaţică. În pofida schimbărilor de structură în cheltuieli – bugetul raionului este unul social. 

Cheltuielile de ordin economic şi cele pentru infrastructură au o pondere scăzută – fapt cauzat de 

posedarea unor resurse financiare reduse de către consiliul raional. Atare situaţie indică asupra 

capacităţilor limitate ale consiliului raional de a contribui la intensificarea activităţii economice 

în raion prin cheltuielile sale

Principalele probleme

Aplicarea insuficientă a tehnologiilor informaţionale la executarea bugetelor de primul nivel ce diminuează transparenţa şi disciplina financiară;

 

Calificarea insuficientă a specialiştilor din localităţile rurale, activitatea se organizează pe alocuri cu persoane necalificate sau în vîrstă de pensionare, fapt ce eventual conduce la consumarea potenţialului uman al DF;

 

Actualele impozite şi taxe locale generează sume mici, care reprezintă un procent redus din bugetele locale. În plus, autorităţile locale au o capacitate limitată de a:

 

o modifica nivelurile sau baza taxelor şi impozitelor locale prevăzute în Codul fiscal;

 

o reevalua periodic proprietatea imobiliară;

 

o stabili facilităţi fiscale proprii pentru taxele şi impozitele locale.

Capacitatea redusă a APL de asigura susţinerea financiară a cheltuielilor cu venituri proprii.

Activitatea economică redusă la nivel de raion a diminuat baza impozabilă, context în care raionul îşi poate asigura bugetul cu venituri proprii doar în proporţie de circa   %;

Conlucrarea insuficientă cu agenţii economici din teritoriu, secţiile şi direcţiile Consiliului raional, Inspectoratul Fiscal, Direcţia raională Statistică, APL de nivel I;

Atitudinea pasivă a unor funcţionari publici din cadrul UAT şi a conducătorilor de instituţii;

Transparentizarea insuficientă şi neimplicarea societăţii civile din raion în acest proces nu contribuie la o distribuire a cheltuielilor bugetare mai apropiată de necesităţile comunităţii.

Insuficienţa personalului calificat în cadrul UAT.

Nemulţumirea cetăţenilor de felul cum autorităţile publice gestionează treburile şi mijloacele financiare publice, iar pe de altă parte sunt pasivi şi nu îşi revendică drepturile cetăţeneşti, nu participă la distribuirea mijloacelor publice, la luarea altor decizii importante pentru viaţa şi activitatea lor;

Transparenţa achiziţiilor publice efectuate de către APL, nu sunt accesibile publicului larg (publicarea pe site-ul oficial de achiziţii publice şi în buletinul de achiziţii publice, dar se evită publicarea şi difuzarea informaţiei în mass-media locală). 

 

1.3.1.4.Analiza SWOT a finanţelor publice locale

                       PUNCTE   FORTE

 

 

Creşterea veniturilor totale în anul 2015 cu   13,8% faţă de anul 2013

 

Creşterea taxelor locale cu 19,6 % în anul 2015 

faţă de 2013

 

Ponderea veniturilor proprii în bugetul raional peste nivelul mediu din alte raioane ale ţării

 

Creşterea numărul de acţiuni privind informarea publică ce vizează bugetul

 

 

Pregătirea înaltă a specialiştilor principali sub aspectul managementului financiar

 

Sporirea autonomiei financiare a comunităţii în contextul promovării reformei de Permanenta colaborare, sprijin şi asistenţă acordate de către Direcţia Finanţe

 

Capacitatea administrativă înaltă a autorităților administrației publice locale de a gestiona eficient serviciile publice, bugetul de venituri și cheltuieli.PUNCTEPUNCTE  SLAPUNCTE SLABPUNCTE SLA

Bază impozabilă restrânsă ca rezultat al activităţii economice reduse la nivel de raion;

Capacitatea de planificare bugetară necesită îmbunătățiri

Dependenţa excesivă de transferurile de la bugetul de stat(cu o pondere de    83,9% din total venituri în anul 201 

 

 

                                     OPORTUNITĂŢI                                        

 

 

 

Introducerea proiectului de buget 2016 şi estimărilor pentru anii 2017-2018 în noului sistem informaţional de management financiar (SIMF)1

 

Majorarea autonomiei financiare a comunităţii în contextul promovării reformei de descentralizare administrativă

 

Gradul înalt de prioritate acordate de Guvern reformelor de dezvoltare regional şi descentralizare.

 

 

                                                                RISCURI

 

 Situaţie precară a economiei  naţionale

Reducerea activităţii economice antreprenoriale sub influența crizei economice

Influența negativă a cursului valutar care influenţează valuta naţională.

Interes scăzut a diferitor pături şi stakeholderi de a participa la planificare bugetului 

Influența negativă a cursului valutar care influenţează valuta naţională.

 

1.3.1.5. Recomandări

Orientarea eforturilor spre dinamizarea activităţii economice la nivel de raion, ce ar permite extinderea bazei impozabile şi ar spori ponderea încasărilor proprii în total venituri;

 

Organizarea discuţiilor şi consultărilor publice în faza de elaborare a proiectului bugetului raional cu implicarea unui număr mai mare de persoane din comunitate (reprezentanţi ai societăţii civile, mediului de afaceri, altor persoane interesate);

 

Autorităţile publice locale necesită să facă publice în permanență informaţiile privind distribuirea mijloacelor financiare pentru a nu provoca discuţii controversate între instituţiile publice, regiuni, categorii de cetăţeni etc.;

 

Asigurarea executării bugetelor raionului pe anul 2016 şi desfășurarea activităților participative privind elaborarea bugetului pe anul 2017 cu aplicarea noilor prevederii ale Legii privind finanţele publice locale şi Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale, elaborarea şi raportarea conform programelor şi performanţelor; introducerea proiectului de buget 2017 şi estimărilor pentru anii 2018-2019 în SIMF;

 

Elaborarea și implementarea unui program național pentru evaluarea integrală a bunurilor imobiliare la nivel local. Impozitarea bunurilor imobiliare în baza valorilor bunurilor apropiate valorii lor de piață va spori veniturile generate din impozitele pe proprietate. În același context, se recomandă ca prevederile legale să prevadă reevaluarea sistematică a bunurilor imobiliare, o dată la 4-5 ani;

Consolidarea capacităţilor de analiză şi prognoză a reprezentanţilor APL

       Dat fiind faptul că odată cu divizarea transferurilor în transferuri general și transferuri speciale s-a dublat și efortul depus de contabili. În acest sens este recomandată identificarea unor mecanisme de consolidare a capacităților contabililor APL-urilor, precum și identificarea unor pîrghii de motivare salarială a acestora;

 

      Cerinţe sporite în ceea ce priveşte pregătirea profesională a specialiștilor;

 

      Impactul general așteptat al modificărilor operate la Legea privind finanțele publice locale și Codul fiscal constă în:

 

-consolidarea, lărgirea și creșterea semnificativă a autonomiei locale în fundamentarea și administrarea sistemului de venituri       proprii;

 

-stimularea colectării veniturilor proprii de către autoritățile publice locale;

 

-transparență, predictibilitate și stabilitate;

 

-îmbunătățirea semnificativă a indicatorilor de autonomie financiară.

 

Pe amsamblu, implementarea practică a recomandărilor menționate anterior pot contribui la impulsionarea dezvoltării socio-economice locale, ameliorarea mediului de afaceri la nivel local, deschiderea mai multor noi locuri de muncă, și în acest mod la suplimentarea veniturilor bugetelor locale.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1.4. CAPITALUL UMAN 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1.4.1. Profilul demografic al raionului Cantemir

 

Similar altor raioane ale Republicii Moldova, raionul Cantemir se confruntă cu problema scăderii

numărului populaţiei. Dacă in anul 2008 efectivul populaţiei prezente a raionului constituia

63406 mii, atunci către anul 2015 acesta s-a micşorat pină la 62053 mii. Reducerea

numărului populaţiei este specifică in deosebi pentru mediul rural (de la 57402 mii in anul

2008 pină la, 56267 mii in anul 2015), in timp ce numărul populaţiei urbane pe parcursul anilor analizaţi este relativ stabil  5786 mii de persoane in anul 2015).

 

Figura 7. Dinamica efectivului populaţiei prezente a raionului Cantemir, anii 2008-2015, persoane

Perioada Numarul de populatie

Total inclusiv

Urban Rural

2008 63406 6004 57402

2009 63200 6000 57200

2010 63111 5997 57114

2011 62819 5982 56837

2012 62447 5967 56480

2013 62257 5979 56278

2014 62262 5774 56488

2015 62053 5786 56267

Sursa: BNS.

 

Motivul reducerii populaţiei raionului Cantemir îl constituie atît sporul natural negativ (prevalenţa deceselor asupra naşterilor), cîtşi pierderile migraţionale ale populaţiei, în special în mediul rural. La fel de menționat valorile negative ale sporului natural în ultimii ani (1353 persoane), datorită faptului că, în categoria vîrstelor înaintate au intrat generaţiile puţin numeroase, respectiv, numărul de decese a fost mai scăzut şi a fost obţinută o balanţă pozitivă dintre numărul de naşteri şi numărul de decese. Însă, atare situaţie este temporară, iar perioada următoare va înregistra o dinamică cu mut mai nefavorabilă, dat fiind faptul că vîrsta înaintată va include generaţiile numeroase, iar numărul de decese va fi în creştere, pe cînd vîrsta reproductivă o vor deține generaţiile mici, născute după 1990, ceea ce va determina scăderea numărului de naşteri

 

 

 

 

Figura 9. Dinamica numărului de naşteri, decese şi a sporului natural în raionul Cantemir, persoane

Perioada Nastere Deces Sporul Natural

2008 741 742 -1

2209 809 761 +48

2010 779 846 -67

2011 683 674 +9

2012 820 699 +121

2013 754 659 +95

2014 761 700 +61

2015 750 698 +52

 

Sursa: BNS.

 Sursa: BNS

     Pe parcursul perioadei 2008-2014, valorile speranţei de viaţă la naştere s-au  mărit  pentru ambele sexe (de la 69.36 ani  în anul 2008 la  71.8 ani în 2014). O ameliorare a situaţiei constatăm şi pentru alte grupe de vîrstă. În 2014, valorile indicatorului constituie 65.6 ani  la bărbaţi şi  74.4 ani – la femei. Totodată, este prematur de a vorbi despre o tendinţă stabilă a reducerii mortalitătii din cauza că reducerea bruscă a mortalităţii s-a observat numai în ultimii doi ani şi poate avea un caracter temporar.

 

Tabelul 7. Valorile speranţei de viaţă la naştere şi vîrstele 15, 45şi 60 de ani în raionul Cantemir anii 2007-2014

 

e15 e45 e60

2008 55.49 27.90 27.90 16.89

2009 55.55 27.88 16.79

2010 55.25 27.66 16.64

2011 56.97 29.01 17.38

2012 57.17 29.18 17.61

2013 57.84 29.61 17.87

2014 57.48 29.40 17.74

 

Sursă: CCD

 

 

 

 

 

 

 

Figura 11. Structura ratei standardizate a mortalităţii pe cauze de deces în raionul Cantemir,ambele sexe, anii 2008 şi 2014, %

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sursă: CCD

După nivelul speranţei de viaţă la naştere, raionul Cantemir se situează mult mai jos decît media speranţei de viaţă la naştere, înregistrată pe ţară. În anul 2012, valoarea indicatorului pentru ambele sexe a constituit numai 67,0 ani, aceasta fiind mai redusă cu 3,0 ani faţă de valoarea indicatorului înregistrat pentru toată ţara, şi chiar cu 6,4 ani faţă de valoarea indicatorului corespunzător, observat pentru mun. Chişinău în acest an.

Figura 12. Speranţa de viaţă la naştere în profil regional, anul 2012, ambele sexe

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sursa: CCD

 

Valorile standardizate ale mortalităţii pentru toate cauze de deces în raionul Cantemir sunt mai mari cu  6.7% faţă de nivelul republican şi cu 9.0 % faţă de municipiu Chişinău. 

 

 

 

 

Figura 13. Rata standardizată a mortalităţii prin boli ale aparatului circulator în profil regional, ambele sexe, promile

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sursa: CCD

 

 

 

 

Figura 14. Rata standardizată a mortalităţii provocate de bolile aparatului digestiv în profil regional, ambele sexe, promile

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sursa: CCD

Migraţia reprezintă un factor de impact ce determină atît dinamica numerică a populaţiei, cît şi structura acesteia. Conform datelor SIIMA (Formular statistic 3.1), la începutul anului 2014, din raionul  Cantemir  au fost plecaţi peste hotare 29.6 mii de cetăţenii. Circa 45-50% din aceştia sunt persoane care lipsesc din ţară mai mult de un an.

Tabelul 9. Migraţia externă: numărul total al cetăţenilor RM din r. Cantemir, care se află peste hotarele ţării la începutul anilor 2011-2014, ambele sexe, personae

Migraţia externă: numărul total al cetăţenilor RM din r. Cantemir care se află peste hotarele ţării din 2005, la începutul anilor 2009-2014, pe sexe:

 

Anul Persoanele absente (mii) Populaţia totală (mii) Ponderea persoanelor absente

2009 294.9 3.567.512 8.2

2010 311.0 3.563.695 8.7

2011 316.0 3.560.430 8.7

2012 328.0 3.559.541 9.2

2013 332.0 3.559.497 9.3

2014 341.0 3.557.634 9.5

Sursa: calculat în baza datelor BNS, SIIMA

Cea mai mare pondere în structura fluxurilor migraţionale îi revine populaţiei tinere – circa  60% sunt în vîrsta 20-45de  de ani. Distribuţia proporţională a emigranţilor pe sexe serveşte o dovadă că majoritatea persoanelor părăsesc ţara cu familia.

 

 

 

 

Figura 15. Structura pe vîrsteşi sexe a migranţilor externi în raionul Cantemir, %

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sursa: calculat în baza datelor SIIMA.

 

 

Prognoza demografică a populaţiei. Pentru evaluarea tendinţelor prospective în dinamica populaţiei raionului a fost realizată prognoza demografică pentru anii 2015-2060 (cu intervalul de 5 ani), în baza ipotezei de menţinere a nivelului actual al fertilităţii (rata totală a fertilităţii 1,5 copii per femeie de vîrstă fertilă) şi regimului de mortalitate (speranţa de viaţă la bărbaţi 65,6 ani şi la femei 74,4 ani). Prognoza a fost realizată pentru populaţia închisă (sporul migraţional 0). Punctul de reper a constituit datele cu privire la numărul şi structura populaţiei stabile a raionului la mijlocul anului 2014.

 

Rezultatele obţinute demonstrează scăderea continuă a numărului populaţiei, de jure, ca rezultat al instalării regimului limitat de reproducere a populaţiei (pentru suplinirea generaţiilor, rata totală de fertilitate, urmează să constituie 2,1 copii per femeie de vîrstă fertilă).

     Perioada următoare va înregistra modificări esenţiale în structura populaţiei. Natalitatea scăzută şi potenţialul redus al persoanelor de vîrsta reproductivă vor determina scăderea numărului anual de naşteri şi a proporţiei copiilor în ansamblul populaţiei.

 

 

 

 

 

 

 

Figura 16. Prognoza structurii pe vîrste a populaţiei stabile a raionului Cantemir, anii 2015-2060, %

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sursa: CCD al INCE

 

Cea mai mare schimbare va fi creşterea ponderii persoanelor vîrstnice: de la 14.9% nîanul 2014 pînă la 33.6% în anul 2060. De asemenea, va fi în scădere şi proporţia populaţiei în vîrsta aptă de muncă (de 68 % în anul 2014 pînă ,52% în anul 2060). Menţionăm că creşterea semnificativă a proporţiei populaţiei vîrstnice va provocaşi creşterea raportului de dependenţă de vîrstă.

Figura 17. Prognoza ponderii populaţiei vîrstnice (60 de ani şi mai mult) şi a raportului de dependenţă de vîrstă (RDV), ambele sexe, raionul Cantemir, anii 2015-2060, %

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sursa: CCD al INCE

 

Remarcăm că prognoza demografică a fost realizată în baza datelor statistice cu privire la numărul populaţiei care include şi migraţii care lipsesc din ţară mai mult de 12 luni. În realitate, dinamica populaţiei va fi cu mult mai negativă, pierderile în efectivul populaţiei pot constitui circa % din totalul populaţiei în urma refluxului migraţional, ceea ce va aprofunda declinul demografic şi îmbătrînirea populaţiei.

 

1.4.2. Forţa de muncă a raionului

 

Analiza generală a pieţei muncii din raionul Cantemir

 

În ultimii ani, evoluţia proceselor economice din raionul Cantemir au influenţat asupra modificărilor structurale din cadrul populaţiei active. Conform datelor BNSîn anul 2014, resursele de muncă disponibile în raion au constituit 34700 mii persoane, înregistrînd o descreştere cu 4.4% faţă de anul 2010 (36750 mii de persoane), dintre care 985 de şomeri. Raionul Cantemir  înregistrează o pondere a persoanelor apte de muncă egală cu 56%, comparativ cu media pe tara - 66,7%. În anul 2014, structura populaţiei active s-a modificat comparativ cu anul 2010, după cum urmează: ponderea populaţiei în vîrstă de muncă a scăzut de la 3.4% la 3.6 %, 

 

Figura 18. Gradul de ocupare a populaţiei din raionul Cantemir în anul 2014, persoane

 

 

Populaţia totală din raionul Cantemir - 

Populaţia 15 ani şi peste -                                                                                   Sub 15 ani - 

 

Populaţi activă - Populaţia inactivă - 

 

Populaţia ocupată – Şomeri – 

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluatede la Biroul Naţional de Statistică.

 

La nivel regional, raionul Cantemir se situează pe un loc de mijloc din 8 raioane din zona Sud, în ceea ce priveşte numărul resurselor de muncă disponibile, cu aproximativ 16428 de mii de persoane în anul 2014. Totuşi, deficitul de locuri de muncă din mediul rural persistă şi se manifestă cu un caracter sezonier. Persoanele în etate, care se mai menţin în cîmpul muncii din mediul rural, înregistrează intensităţi un pic mai mari decît în cel urban pe fundalul procesului continuu de îmbătrînire. Există diferenţe majore între numărul de locuri de muncă din mediul urban şi rural,. Din perspectiva salarizării, populaţia din Cantemir este remunerată cu cel mai mic salariu din zonă, clasîndu-se pe un loc din spate. 

 

 

Remunerarea salariaţilor

 

Analizînd evoluţia salariului mediu lunar al unui lucrător din raionul Cantemir am constatat că salariul mediu lunar al unui lucrător în anul 2014 a demonstrat o creştere cu 37.2% faţă de anul 2011, comparativ cu media pe ţară indicele constitue doar 50 %. Această creştere este caracteristică prin faptul că în anul 2013 au fost majorate salariile de funcţie a cadrelor didactice cu 25%, concomitent au fost majorate şi salariile angajaţilor din medicină, asistenţă socială, în instituţiile bugetare, etc. 

Astfel, în anul 2014, salariul mediu lunar brut alunui lucrător din raionul Cantemir a constituit 2942.4 lei şi s-a mărit cu 37.2% faţă de anul 2011. În aceeaşi perioadă, în mediu pe republică , remunerarea muncii a crescut cu 20,6%. În 2013 ca şi în anul 2011 s-au înregistrat majorări de salarii în mai multe sectoare (învăţămînt, activitatea financiară, agricultură, sănătate şi asistenţă socială, administraţie publică, etc.). În pofida faptului că au fost majorări de salarii, persoanele încadrate în cîmpul muncidin raionul Cantemir, în luna decembrie 2013, nu au fost remuneraţi cu cel mai mare salariu în zona de sud, clasîndu-se pe locul 5 din regiunea Sud (din 8 raioane)

 

 

Figura 19. Evoluţia salariului mediu lunar brut al unui lucrător în economie, 2011-2014, lei

Anii

2012                 2013 2014

Cantemir 2403.3 2584.3 2942.4

Sud 2328,00 2576,00

RM 3042.20 3386.20 3674.2

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluatede la Biroul Naţional de Statistică.

 

În anul 2014, conform datelor prezentate de ăctre BNSîn raionul Cantemir activau 6467 de persoane salarizate, dintre care 3666 de femei cu o pondere de 56 % şi 2801 bărbaţi. Respectiv, persoanele de gen feminin au fost remunerate cu un salariu mediu lunar brut în sumă de 2937 lei, iar bărbaţii cu un salariu de 2949.4lei, nu a fost depistata vre-o  discrepanţa salarială dintre femei şi bărbaţi în anul 2014 . Aşadar, este explicabil faptul că femeile nu obţin condiţii mai favorabile pe piaţa muncii din raion, existînd numeroase cazuri în care femeile sunt mai puţin remunerate pentru aceeaşi muncă, decît un coleg de sex masculin

Tabelul 11. Evoluţia salarial mediu lunar brut după gen, în anii 2011-2013, lei

2011 2012 2013

Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi

RM 2856,6 3252,9 3167,6 3638,3 3459,6 3913,8

Zona Sud 2254,70 2 418,40 2 510,80 2657,40

Cantemir 2165.5 2115.6 2409.3             2394.3 2550.5 2625.2

 

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluatede la Biroul Naţional de Statistică

 

2011 2012 2013 2014

Total, dintre care:

Agricultura şi silvicultura 1834.8 2110.9

Industria prelucrătoare 3074.3 3333.5

Construcţii 2889.2 3470.5

Comerţ cu ridicata şi amănuntul 2711.6 2989.0

Hoteluri şi restaurante 2101.3 2264.5

Transporturi, depozitare şi comunicaţii 3698.1 4011.3

Tranzacţii imobiliare 3698.1 4011.3

Administraţie publică 3456.6 4123.3

Învăţămînt 2755.6 2997.4

Sănătate şi asistenţă socială 3610.0 4068.8

Alte activităţi de servicii colective, sociale

Sursa: Elaborat de autori în baza datelor oferite de Consiliul Cantemir şi BNS.

În total economiei Cantemir, în perioada 2011-2012 salariul mediu lunar a crescut cu 20.3 %. Conform analizei nivelul maxime ale salariului mediu lunar pe luna decembrie 2012 au fost înregistrate în următoarele activităţi: administraţia de stat – 4123.3MDL, finanţe)  construcţii – 3470.3MDL, sănătate şi asistenţă socială – 4068.8MDL, comerţ 2989 MDL, agricultură 2110.9MDL. 

 

 

 

 

Tabelul 4. Cîştigul salariului după formă de proprietate în raionul  Cantemir în anii 2013-2014, MDL

2013 2014

Toate formele de proprietate Proprietate publica Alte forme de proprietate Toate formele de proprietate Proprietate publica Alte forme de proprietate

RM 3 042,0 3 179,1 2 920,1 3386,2 3520,9 3266,7

Zona Sud 2328,0 2547,0 2035,0 2576,1 2812,8 2245,8

Cantemir 2584.4 2730.8 2342.7 2944.0 3146.6 2603.5

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Naţional de Statistică

 

 

1.4.3.Şomajul

 

Conform datelor furnizate de către BNS, ponderea populaţiei economic active în totalul populaţiei raionului Cantemir constituie 67%, (36091 persoane) în anul 2014. Numărul şomerilor înregistraţi la Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă Cantemir, în anul 2014 reprezintă 0.5% (267 de persoane) din totalul populaţiei.

Principalii indicatori care caracterizează repartizarea populaţiei raionului Cantemir, după participarea la activitatea economică, se structurează conform categoriilor prezentate în tabelul de maijos:

 

 

 

 

 

 

Tabelul 5. Repartizarea populaţiei raionului Cantemir, în perioada 2010-2014

Indicatori 2010 2011 2012 2013 2014 % din total, anul 2014

 Populaţia economic activă, inclusiv: 35817 66,5 36117 67,1 36091 67,3

- Populaţie ocupată în economie 35369 98,7 35824 99,1 35824 99,2

- Şomeri 448 1,3 293 0,9 267 0,8

 Populaţia inactivă 18003 33,5 17717 32,9 17532 32,7

Total populaţie din raion 53820 100 53834 100 53623 100

Sursa: elaborat de autori în baza datelor preluate de la Biroul Naţional de Statistică

 

Dacă în anul 2010 numărul şomerilor înregistraţ la ANOFM a constituit 448 de persoane, atunci în anul 2014 acest indice a constituit  267persoane mai puţin faţă de 2010. Concomitent cu scăderea numărului de şomeri înregistraţi, s-a diminuat şi numărul persoanelor plasate în cîmpul muncii, astfel, din numărul celor înregistraţ la AOFM în anul 2015 au fost plasaţi în cîmpul muncii 321 înregistrînd o diminuare de 10 % sau cu 30 de persoane mai multe faţă de anul 2014.

Dacă în anul 2014 ponderea şomerilor plasaţi în cîmpul muncii a constituit 32.4% din totalul celor ce s-au adresat la AOFM, apoi în anul 2015 acest indice a crescut cu 0,2 %, (La nivel de ţară acest indice a fost de 33,2%). Concomitent cu creşterea ponderii persoanelor angajate, a  numărul persoanelor adresate la agenţie, astfel, numărul persoanelor înregistrate a constituit 985 persoane, înregistrînd o creștere cu 88 persoane faţă de anul 2014. Creșterea  numărului de şomeri poate fi explicată prin reîntoarcerea  persoanelor de  peste hotarele ţării. Din numărul celor înregistraţi la AOFM în anul 2015 au fost plasaţi în cîmpul muncii 321 şomeri. (32,6%).

Tabelul. Ponderea şomerilor angajaţi în cîmpul muncii de către AOFM Cantemir, în anii 2014-2015.

Indicatori 2014 2015

RM Cantemir RM Cantemir

Nr.şomerilor înregistraţi, persoane 42166 897 50612 985

Nr. şomerilor plasaţi, persoane 16366 291 16780 321

Ponderea şomerilor angajaţi în cîmpul muncii, % din totalul şomerilor 38,8 32,4 33,2 32,6

 

Reducerea numărului populaţiei ocupate şi reducerii numărului de locuri de muncă noi create, ocuparea forţei de muncă rămâne a fi una din principalele probleme ce persistă în raion. Dacă în anul 2014 ponderea şomerilor plasaţi în cîmpul muncii a constituit 32.4% din totalul celor ce s-au adresat la AOFM, apoi în anul 2015 acest indice a crescut cu 0,2 %, (La nivel de ţară acest indice a fost de 33,2%). Concomitent cu creşterea ponderii persoanelor angajate, a  numărul persoanelor adresate la agenţie, astfel, numărul persoanelor înregistrate a constituit 985 persoane, înregistrînd o creștere cu 88 persoane faţă de anul 2014. Creșterea  numărului de şomeri poate fi explicată prin reîntoarcerea  persoanelor de  peste hotarele ţării. Din numărul celor înregistraţi la AOFM în anul 2015 au fost plasaţi în cîmpul muncii 321 şomeri. (32,6%).

 

Tabelul. Ponderea şomerilor angajaţi în cîmpul muncii de către AOFM Cantemir, în anii 2014-2015.

Indicatori 2014 2015

RM Cantemir RM Cantemir

Nr.şomerilor înregistraţi, persoane 42166 897 50612 985

Nr. şomerilor plasaţi, persoane 16366 291 16780 321

Ponderea şomerilor angajaţi în cîmpul muncii, % din totalul şomerilor 38,8 32,4 33,2 32,6

 

 

Șomajul în raion este cauzată de următorii factori, precum: lipsa locurilor de muncă atractive, necorespunderea cererii cu oferta forţei de muncă, cerinţe exagerate din partea angajatorilor, neconcordanţa dintre procesul de studii şi solicitările angajatorilor; insuficienţa aptitudinilor şomerilor, etc. Întru ameliorarea situaţiei în domeniu specialiştii AOFM efectuează permanent vizite în raion, unde sunt stabilite contacte de colaborare cu angajatorii. Astfel, în anul 2015 s-au efectuat 33 de asemenea vizite la primării şi 172 de vizite la agenţii economici, ca rezultat au fost înregistrate circa 611 de locuri vacante, (din ele 79,8% sunt pentru muncitori) cu 6 locuri mai puține față de anul 2014. 

În anul 2015, majoritatea şomerilor înregistraţi în raionul Cantemir  erau persoane cu studii gimnaziale (9 clase) –556 de persoane (56,4%), urmat de persoane cu studii secundare profesionale –165 de persoane (16,7%), 67 cu studii primare, 122- cu studii liceale şi 40 şomeri sunt cu studii superioare, ce constituie 4% din numărul total de şomeri înregistraţi. La moment pe piaţa muncii din teritoriu sunt solicitate următoarele profesii:, contabili, profesori, medici, polițiști, asistenți medicali, muncitori în agricultură. Din numărul total de locuri de muncă libere ponderea cea mai mare le revine muncitorilor necalificaţi, fiind solicitaţi. 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Evoluţia şomerilor înregistraţi

conform activităţii economice în AOFM  Cantemir 2014-2015

 

 

 

Ca rezultat a disponibilizărilor ce au avut loc în domeniile de activitate, industrie, învăţămînt, comerţ, etc. din raion, evident şi cota parte a şomerilor înregistraţi  în domeniile respective este mai mare. Deci, din numărul total de şomeri înregistraţi ponderea cea mai mare le revine celor din agricultură (13,4%), fiind urmaţi de cei proveniţi din  administrația publică (5,8%) şi  învățămînt (4,4%), înregistrînd descreşteri comparativ cu indicatorii anului 2014.

 

Din numărul total de şomeri plasaţi în cîmpul muncii 166 sunt femei, ce constituie 51,7% din numărul total de şomeri înregistraţi, pe cînd în anul 2014 ponderea femeilor a fost de  48,4% (141femei). Conform datelor furnizate de către Agenţia pentru ocuparea forţei de muncă din Cantemir, din numărul celor înregistraţi în căutarea unui loc de muncă 37,2% sunt muncitori auxiliari, pe cînd ponderea cea mai mare – 56,5% le revine şomerilor înregistraţi pentru prima dată în căutarea unui loc de muncă . 

Tabelul. Numărul şomerilor înregistraţi şi plasaţi în cîmpul muncii pe grupe de vîrstă şi sex în raionul Cantemir, anii 2014-2015

 

2014 2015

Înregistraţi Plasaţi Înregistraţi Plasaţi

Total Femei Total Femei Total Femei Total Femei

Şomeri-total 897 455 291 141 985 476 321 166

16-24 ani 203 105 98 56 203 111 91 43

25-29 ani 148 91 30 19 149 76 34 21

30-49 ani 408 215 114 55 456 224 139 80

50-65 ani 138 44 49 11 177 65 57 22

 

Cea mai mare pondere a şomerilor o reprezintă cei cu vîrsta cuprinsă între 30-49 ani, categoria respectivă înregistrînd 46,3% din numărul total de şomeri înregistraţi în anul 2015, iar în 2014 a fost de 45,5 % .

Din numărul total de şomeri plasaţi în cîmpul muncii în anul 2015, ponderea tinerilor constituie 35,7%, din care  39% le revine femeilor, iar in anul 2014 -39,1%, respectiv femei-43,1%.

Majoritatea femeilor plasate în câmpul muncii au o vîrstă cuprinsă între 30-49 ani, ceea ce reprezintă o pondere de 48,2% din numărul femeilor angajate în cîmpul muncii. 

Din an în an numărul șomerilor plasați din mediul rural este în creștere datorita locurilor de muncă sezoniere în domeniul agricol.

  În scopul extinderii gradului de ocupare a populaţiei şi diminuare a şomajului, agenţia raională pentru ocuparea forţei de muncă promovează unele măsuri active, inclusiv antrenarea unor categorii de şomeri la lucrările publice remunerate, organizate de către autorităţile administraţiei publice locale, precum şi instruirea profesională a şomerilor. Analizând evoluţia şomerilor încadraţi la lucrări publice, se observă o tendinţă de creştere: astfel, în anul 2015 au fost antrenaţi 55 de şomeri cu 6 șomeri  mai mult din numărul şomerilor înregistraţi, faţă de anul 2014. 

 

Tabelul  1. Indicatori privind măsurile active de stimulare a ocupării forţei de muncă în raionul Cantemir 2014-  2015

Indicatori 2014 2015

RM Cantemir RM Cantemir

Numărul şomerilor antrenaţi la lucrări publice, persoane 1619 49 1012 55

Numărul şomerilor

instruiţi profesional, persoane 2883 57 1152 61

 

Colaboratorii Agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă permanent conlucrează cu administraţia publică locală privind implementarea programelor de antrenare a şomerilor la lucrări publice, în scopul satisfacerii cerinţelor locale a organizaţiilor şi instituţiilor bugetare, plasării temporare în cîmpul muncii a persoanelor care au o întrerupere îndelungată în activitatea profesională, încadrării în muncă a persoanelor de vîrstă prepensionară şi a categoriilor social-vulnerabile. Pe parcursul anului 2015   în 10 unităţi al serviciului public au fost organizate asemenea lucrări, unde au fost antrenaţi 55 şomeri.

       Formarea profesională a şomerilor este una din măsurile active gratuite, pe piaţa forţei de muncă, care orientează şomerii spre domenii ce sunt solicitate recent pe piaţa muncii din raion, menită să sporească şansele de integrare sau reintegrare pe piaţa forţei de muncă a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. În anul 2015 de către Agenţia din Cantemir  au fost înmatriculaţi la cursurile de formare profesională 61 şomeri cu 4 mai mulţi faţă de 2014.  Un accent deosebit colaboratorii AOFM  pun pe angajarea şomerilor după absolvirea cursurilor de formare profesională. Unul din obiectivele principale este ca angajarea după absolvirea cursurilor să constituie nu mai puţin de 70 % din numărul total al absolvenţilor.

      Unele din problemele angajării în cîmpul muncii a tinerilor este lipsa experienței de muncă, deoarece majoritatea angajatorilor prefer să angajeze personae care au déjà o anumită experiență în muncă și o calificare profesională, fapt ce reduce esențial șansele tinerilor de a obține un loc de muncă. Pe de altă parte tinerii nu accept salariile, precum și condițiile de muncă propuse de angajator la începutul carierei lor profesionale, considerînd locurile neatractive cu salarii mici.

 

 

Motivele aflării în şomaj, 2014- 2015, persoane

 

 

 

Din numărul total de şomeri înregistraţi la AOFM ponderea un număr mai mare revine persoanelor demisionate (31,6%) în anul 2015, iar in  anul 2014-33,0%, adica în anul 2015 s-a majorat numărul demisionaților (16 persoane). Motivele demisionării cele mai frecvent întîlnite sînt: salarii neatractive, munca la negru, condiţii nocive, etc.

 

 

Principalele probleme ale domeniului pieţii muncii

Piaţa forţei de muncă din raionul Cantemir, ca şi în majoritatea raioanelor din republică este afectată de următoarele probleme:

Discrepanţa dintre profesile solicitate pe piaţa forţei de muncă în raion şi oferta forţei de muncă, atît sub aspect al domeniului de pregătire, precum  şi al nivelului de instuire, fapt, ce creează o insuficienţă de capital uman, practic în toate domeniile de activitate; 

- Nedorinţa angajatorilor de a angaja tineri, în deosebi fără experienţă de muncă;

- Neînregistrarea locurilor de muncă atractive, vacante la AOFM Cantemir, de către agenţii economici;

- Scăderea numărului de salariaţi în raionul Cantemir în anul 2014cu 4.3% ( ţăfa de 2013 )

- Migrarea masivă a forţei de  muncă peste hotarele ţării, în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit, inclusiv a tinerilor;

- Lipsa stimulentelor de ordin financiar şi profesional, precum şi premise reduse de angajare a tinerilor specialişti în câmpul muncii;

- Agenţii economici sunt nevoiţi să recurgă la angajarea cadrelor mai puţin calificate din motivul insuficienţei cadrelor calificate drept urmare a migrării masive a specialiştilor peste hotare;

 

- Interesul scăzut al şomerilor, care beneficiază de ajutor de şomaj sau ajutor social, faţă de angajarea în cîmpul muncii;

 

- Lipsa unităţilor de transport în mediul rural pentru deplasarela muncă în mediul urban (67% de şomeri sunt înregistraţ din mediul rural în anul 2014);

 

- Lipsa investiţiilor străine care ar crea noi locuri de muncă;

 

Dezechilibru pe piaţa muncii în aspect de mediu ruralşi urban. Lipsa oportunităţilor de angajare în mediul rural ărmîne a fi o problemă majoră. La finele anului 2014 numărul locurilor vacante în mediul rural a 63 % din numărul total al locurilor de muncă înregistrate.

 

- Problema angajării ”la negru” şi achitarea salariilor ”în plic”. Aceasta duce la neplata impozitelor, la încălcarea dreptului cetăţeanului la protecţia socială şi medicală, neacceptarea de către şomeri a locurilor de muncă cu salariile conform legislaţiei în vigoare;

 

- Calificarea joasă a şomerilor , o mare parte  din înregistraţ în 2014 nu au profesie, cerinţele înalte de angajare înaintate nu motiveazăangajatorii să conlucreze mai strîns cu agenţia pentru ocuparea forţei de muncă.

-

-

- Tendinţa, deşi nu foarte semnificativă, de angajare în economia raionului a concetăţenilor reveniţi de peste hotare, deşi, de regulă, aceştia completează rândurile şomerilor şi nu ale angajaţilor;

- Informaţia ce ţine de piaţa muncii nu e suficient cunoscută în licee, şcoli de cultură generală, instituţii de învăţămînt profesional, fapt ce face dificilă alegerea profesiei de către tineri, precum şi integrarea lor pe piaţa muncii. 

 

Integrarea redusă a forţei de muncă necorespunzătoare cerinţelor angajatorilor, cum ar fi:

-          Neconcordanţa dintre procesul de studii şi solicitările angajatorilor;

- Lipsa cadrelor calificate, în special a persoanelor ce cuprind vârsta 40 – 60 ani;

- Ajustarea programului de învăţămînt al şcolilor de meserii din raion, şi a altor instituţii specializate în instruirea populaţiei la necesităţile cererii de pe piaţa muncii;

- Insuficienţa programelor de formare profesională din partea agenţilor economici pe de o parte şi a instituţiilor publice pe de altă parte;

- Discriminarea minorităţilor la angajare în câmpul muncii, în special a persoanelor de etnie romă;

- Mediul macroeconomic, ca unul dintre cei mai importanţi factori de influenţă asupra dezvoltării populaţiei, determinat de oportunităţile de angajare în cîmpul muncii limitate, în special în cazul tinerilor, motivul fiind nivelul scăzut de retribuire a muncii şi, ca rezultat, nivelul scăzut de trai;

nerespectarea Legii nr.60 la crearea locurilor de muncă pentru persoanele cu dizabilități;

 

- lipsa locurilor de muncă pentru persoanele vulnerabile (timp limitat).

-

Respectiv, se evidenţiază lipsa de calificare şi competitivitate a specialiştilor, conlucrarea slabă a mediului de afaceri cu sistemul de pregătire a cadrelor, cât şi migrarea masivă, toate acestea generând o angajare redusă a tinerilor în cîmpul muncii din raionul Cantemir.

 

 

Analiza SWOT piaţa muncii

 

 

PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE

- Existenţa potenţialului uman necesar pentru dezvoltarea socio-economică a raionului Cantemir

creşterea salariului mediu lunar în - Deficitul forţei de muncă calificate, solicitată de  angajatori.

 Neconcordanţa dintre procesul de studii cu cerinţele peţii  muncii.

 Migraţia persoanelor în vîrsta aptă de muncă, inclusiv a tinerilor, atît în alte regiuni a ţării, precum şi în afara ei.

Posturi de muncă neatractive cu nivel scăzut de retribuire a muncii

Existenţa datoriei pentru remunerarea muncii salariaţilor

Necorespunderea cererii şi ofertei peţii  muncii  remunerare scazuta;

perioada 2011-2014 cu 37%;

 

- Cresterea  numărului de şomeri înregistraţ

la ANOFM în perioada 2011-2014 cu 10%

-   lipsa locuințelor sociale;

- ponderea persoanelor apte de muncă la

nivel de raion (65.4%), este aprocsimativ egal

valorii înregistrate la nivel naţional

(66,7%);

- creşterea numărului de locuri oferite de

către ANOFM în anul 2014 cu 125 de

locuri faţă de anul 2011.

- creşterea persoanelor care au beneficiat

de servicii de informare şi consiliere -   lipsa locurilor de muncă în mediul rural;

profesională în anul 2014 cu 32.6% fata de 2011

-   număr mare al şomerilor înregistraţ cu

- în 2014 deţine locul 5 din zona Sud a vîrsta cuprinsă între 25-45 ani, (60% din total şomeri în anul 2014.

republicii (din 8 raioane), după numărul

salariaţilor angajaţi în cîmpul muncii;

- au fost luate măsuri de stimulare a

ocupării forţei de muncă în perioada 2009-2014

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

 

implicarea autorităţilor locale în problemele comunităţii;

 

- Tendinţă redusă de dezvoltare a afacerilor în mediul rural;

- creşterea şomajului în rîndul tinerilor cu studii gimnaziale (4 % din total în 2014);

- tendinţă accentuată de dezvoltare a                Extinderea numărului de migranţi

 

           Creşterea numărului de persoane demisionate

 

            Creşterea numărului de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă (şomeri) în raport cu persoane active

Reducerea (îmbătrânirea) numărului populaţiei din raion

afacerilor în mediul rural;

- posibilitatea accesării unor programe de -   îmbătrînirea forţei de muncă.

- număr mare al şomerilor înregistraţi cu vîrsta cuprinsă între 25-34 ani, 

finanţare pentru crearea de noi locuri de

muncă pentru şomeri.

 

 

 

 

Recomandări  piaţa   muncii:

             Piaţa forţei de muncă actuală din raion diferă de situaţia anilor precedenţi, inclusiv prin reducerea numărului de locuri de muncă noi create, prin migrarea masivă a populaţiei în vîrsta aptă de muncă, prin aprofundarea fenomenului de îmbătrînire, etc. Deci, în paralel cu creşterea ponderii persoanelor în vîrstă în structura populaţiei, inclusiv în structura populaţiei economic active, pe parcursul mai multor ani se atestă o tendinţă de reducere a persoanelor ocupate în vîrstă de 45-50 ani şi peste. Oportunităţile  şomerilor, în deosebi, tinere, precum şi pre-pensionare, sunt limitate din motivele lipsei locurilor de muncă, de instruirii neadecvate atît a tinerilor, cît şi a vîrstnicilor (calitatea şi nivelul cunoştinţelor vîrstnicilor nu corespunde necesităţilor pieţei de muncă moderne), pe cînd la tineri  angajatorii solicită experienţă de muncă pentru angajarea lor.   

          În acest context, pentru ameliorarea pieţei forţei de muncă din raion propunem promovarea următoarelor măsuri:

Crearea de locuri noi de muncă mai atractive, educarea spiritului antreprenorial  în raionul Cantemir , care prevede:

acordarea unor facilităţi, prin scutirea de la plata impozitului pe venit pentru primul an de activitate sau prin reducerea plăţii de arendă, pentru persoanele care şi-au iniţiat propria afacere şi au creat noi locuri de muncă, unde au fost angajate persoane din rîndul şomerilor;

crearea unui climat favorabil de dezvoltare a serviciilor prin combaterea şomajului în rândul tinerilor şi prevenirea şomajului de lungă durată în rîndul lor, prin facilitarea angajatorilor ce angajează tinerii;

acţiuni mai consistente în ceea ce ţine de reanimarea meşteşugurilor populare specifice raionului,  confecţionarea obiectelor de artizanat, deschiderea punctelor de prelucrarea, ambalarea producţiei agricole, încurajarea şomerilor de a participa în diverse activităţi antreprenoriale, etc., ceea ce ar face posibil încadrarea în cîmpul muncii a şomerilor, în special cei din localitatea rurală.

Intensificarea colaborării autorităţilor publice locale cu Agenţia teritorială pentru ocuparea forţei de muncă din Cantemir, prin realizarea următoarelor obiective:

 

remedierea capacităţii de angajare a populaţiei prin crearea unui mecanism mai eficient de colaborare între autorităţile publice locale şi agenţia teritorială pentru ocuparea forţei de muncă din raion;

promovarea imaginii şi acordarea serviciilor de mediere a muncii pentru persoanele din raion, ceea ce ar asigura apariţia unor noi oportunităţi de încadrare în cîmpul muncii a forţei de muncă disponibile;

implicarea agenţiei  teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă şi a autorităţilor publice locale în vederea elaborării şi coordonării unui program ce ar asigura instruirea în domeniul afacerilor a persoanelor care doresc să iniţieze o afacere;

elaborarea unui mecanism viabil în ceea ce priveşte colaborarea dintre autorităţile publice locale şi agenţia teritorială pentru ocuparea forţei de muncă privind organizarea lucrărilor publice, orientate spre acoperirea necesităţilor localităţilor rurale, finanţate din fondul de şomaj şi bugetele locale;

acordarea unor facilităţi suplimentare persoanelor tinere care, după însuşirea unei meserii sau profesiuni, revin în raion, sate, comune, pentru a-şi desfăşura activitatea, în special pentru acele profesiuni sau meserii;

elaborarea unor mecanisme de către  autorităţilor publice locale în vederea corelării cererii cu oferta pe piaţa muncii şi prevenirii lipsei de forţa de muncă calificată din raion, cît şi combaterea discriminării şi promovarea includeri sociale prin asigurarea accesului la ocupare;

asigurarea mobilităţii forţei de muncă pe întreg teritoriul raionului, (să fie funcţională procedura de plată pentru mobilitatea forţei de muncă);

promovarea culturii antreprenoriale, prin crearea în instituţiile de învăţămînt a programelor de instruire în domeniul afacerilor, precum şi  organizarea trainingurilor în domeniu şi stimularea colaborării dintre antreprenori şi instituţiile de învăţămînt universitare şi profesionale;

organizarea cît mai frecventă a unor seminare sau ateliere de instruire în vederea creşterii capacităţii reprezentanţilor autorităţilor publice locale în ceea ce priveşte mecanismul de colaborare cu potenţialii finanţatori ai proiectelor de infrastructură socială din localitate;

pregătirea şi difuzarea permanentă a informaţiilor prin mijloacele mass-media ce ţine de situaţia pieţei forţei de muncă din raion;

-ajustarea programului de învăţămînt al şcolii de meserii din raion, şi a altor instituţii specializate în instruirea populaţiei la necesităţile cererii de pe piaţa muncii;

Crearea unei şcoli profesionale şi ajustarea programului educaţional, în vederea asigurării cu profesionişti a cererii de forţă de muncă pe diferite domenii cerute pe piaţă, etc.

Modalităţi de soluţionare a problemelor legate de angajarea în cîmpul muncii a persoanelor din păturile vulnerabile:

o investiţii la nivel de stat pentru deschiderea unor întreprinderi speciale, cu crearea locurilor de muncă pentru persoanele cu dizabilități şi din păturile vulnerabile;

 

o respectarea legislaţiei în vigoare privind angajarea în cîmpul munciipersoanelor cu dizabilități;

 

o subvenţionarea de la bugetul de stat a locurilor de muncă pentru persoanele cu dizabilități;

 

o facilităţi sau scutiri de taxe pentru agenţii economici ce angajează persoane cu dizabilități;

 

o asigurarea diverselor facilităţi la locul de muncă pentru persoanele cu dizabilități

 

 

 

 

 

 

1.5.INFRASTRUCTURA FIZICĂ ŞI

 

TEHNICO-EDILITARĂ

 

 

 

 

 

 

 

 

1.5.1. Retelile de furnizare a apei potabile si canalizare.

Așezarea geografică și potențialul de apă

 Raionul Cantemir este situat in partea sud-vest a Republicii Moldova cu o suprafața de 870 km2 . Vecinii raionului sunt: la nord – Leova, la sud – Cahul, la est – UTA Găgăuzia și la vest – România. Capitala raionului fiind orașul Cantemir, care se afla la 120 km distanță de capitala republicii, Chișinău. Raionul dispune de surse de ape subterane explorate.

Cerința de apă

 La moment, consumatorul major de apă este orașul Cantemir. Consumatorii industriali sunt amplasați în jurul orașului Cantemir, pe cînd zonele rurale sunt caracterizate prin consumul menajer de apă. 

Sistemul de alimentare cu apă existent

 În orașul Cantemir există un sistem de alimentare cu apă de o lungime totală de 23 km de rețele, inclusiv 7 stații de pompare, 5 sonde de adîncime (dintre care funcționabile-3), avînd o capacitate de 7.600 m3 /zi. Consumul specific mediu este de 45 l/pers/zi, apa nefacturată în sistem fiind de cca. 19%. Consumul energetic specific este de cca. 1,3 kWh/m3 . Localitățile rurale au o acoperire foarte limitată cu servicii

 

 

 

    În raion sunt prezente 11 izvoare de apă dulce.. 

О sursă principală de aprovizionare cu apă revine sondelor arteziene.Astfel în teritoriu sunt prezente şi luate la evidenţă 63 sonde arteziene dintre care 44 sunt în functiune, din ele 18 au destinaţie ca apă potabilă, 19 sunt exploatate pentru apă menajeră, 7 au menire industrială, 19 unităţi sunt în rezervă. Actualmente din totalul lor 28 sonde sunt autorizate care sunt exploatate în baza a 15 autorizaţii de folosinţă specială apei. În teritoriul r-lui Cantemir sunt prezente cca 67 de bazine acvatice avînd suprafaţa totală de 585,81 ha. 

Din totalul bazinelor din raion 14 din ele sunt fără apă şi 3-înnămolite, 1 - acoperit cu vegetaţie şi 49 - satisfăcătoare. În acelaşi timp 42 obiective acvatice sunt în gestiunea APL, iar 25 date în folosinţă, din care: 16 - deţin titlu de stat de folosinţă separată, iar 9 in baza contractelor. Din cele 67 obiective acvatice 26 sunt cu destinaţie piscicola, iar 41 pentru irigare. Aspecte generale privind apele de suprafata şi subterane ale raionului Cantemir sunt. teritoriul r-lui Cantemir se margineşte cu rîul Prut, care tranziteaza hotarele raionului prin primaria Toceni (în amonte) şi primaria Goteşti (in aval) ре о lungime totala de 65,2 km. Indicii microbiologici şi sanitaro - chimici de poluare a apei din cele 2 puncte fixe a rîului Prut s-au caracterizat a fi stabili faţă de anul precedent. De asemenea, teritoriul raionului este tranzitat de 4 riuri mijlocii- afluenţi ai rîului Prut: Larga -lungimea cursului de apă fiind de 46,6 km, Tigheci - 26,8 km, Saca - 36,7 km şi Sărata - 7,6 km. О sursă principală de aprovizionare cu apă revine sondelor arteziene.Astfel în teritoriu sunt prezente şi luate la evidenţă 63 sonde arteziene dintre care 44 sunt în functiune, din ele 18 au destinaţie ca apă potabilă, 19 sunt exploatate pentru apă menajeră, 7 au menire industrială, 19 unităţi sunt în rezervă. 

 

Sistemul de canalizare existent

 Sistemul de canalizare existent în orașul Cantemir constă dintr-o rețea de canalizare de o lungime totală de 8,9 km, inclusiv 1 stație de epurare a apelor uzate. Această stație are o capacitate de 3.500 m3 /zi și la moment nu este în funcție. Unele segmente din sistemul de canalizare, inclusiv stațiile de pompare, au fost recent renovate, pe cînd stația de epurare rămâne în condiție deplorabilă. Consumul energic specific al sistemului de canalizare în or. Cantemir este 0 kWh/m3 . Localitățile rurale nu dispun de sisteme centralizate de canalizare.

 

 

 Prestatori de servicii 

La moment, serviciile de alimentare cu apă, canalizare și epurare a apelor uzate în or. Cantemir sunt prestate de Î.M. Apă-Canal Cantemir, pe cînd în localități rurale operarea și întreținerea sistemelor existente îi revine autorităților publice locale din localitățile respective și/sau asociațiilor de consumatori. Î.M Apă-Canal Cantemir prezintă un potențial pentru extinderea serviciilor AAC asupra altor localități din raionul Cantemir. 

 

Nr.

Denumirea 

întreprinderii

Adresa juridică

Codul IDNO

Gen de activitate

Localităţile în care îşi desfăşoară activitatea (inclusiv raionul, oraşul,                              satul)

1 Î.M. „ Apă-Canal ” Cantemir

Or. Cantemir

Str. Trandafirilor -2 1004603000897     4100 0r. Cantemir

2

Î.I. ,, Leon Mihail” r-l Cantemir

s. Cociulia 1006603003940     4100 r-l Cantemir

s. Cociulia

 

3

Î.I ,,Grigoraş Cazacu” r-l Cantemir

s. Goteşti 1004603006693     5233 r-l Cantemir

 

s. Goteşti

4.

Î.I. ,,Umbra Plopului” r-l Cantemir 

s. Plopi 1005603000528     6024 r-l Cantemir 

 

s. Plopi

 

 

Obiectele finanţate de Fondul Ecologic Naţional

în raionul Cantemir situația la 01.01.2016

 

Nr. do Primaria

Obiectul Costul obiectului Început Valorificat Achitat

1 c. Baimaclia

Construirea apeductului pentru aprovizionarea cu apa potabilă şi a sistemului de canalizare din s.Baimaclia raionul Cantemir 10 888  000 an. 2014 5 888 000 50 000

2 Cociulia

Construcţia sistemului de canalizare 10 500 000 2014 4 500 000 4 500 000

3 Capaclia

Aprovizionarea cu apă potabilă 3 335 900 2014 2 482 500 2 482 500

4 Cîietu

Alimentarea cu apă , canalizarea şcolii şi grădiniţei de copii 

din s.Cîietu , raionul Cantemir 2 804 709 an. 2014 2 404 709   2 404 709  

5 Antoneşti

Aprovizionarea cu apă potabilă 6 500 000 2014 6 500 000 6 500 000

6 Cania

Aprovizionarea cu apă potabilă 5 051 000 2013 5 051 000 5 051 000

7 Cantemir 

Aprovizionarea cu apă potabilă or. Cantemir 2 200 000 euro 2009 400 000 400 000

8 Cîşla

Reabilitarea fîntînei

Reabilitarea fîntînei

12940

13250

2008

2011

9740

9850

9740

9850

9 Porumbeşti

Aprovizionarea cu apă potabilă 3 380 000 2012 2 800 000 2 800 000

10 Larguţa

Aprovizionarea cu apă potabilă 3 444 000 2015 800 000 800 000

11 Lingura

Aprovizionarea cu apă potabilă 3 280 000 2010 3 200 000 3 200 000

12 Tartaul

Aprovizionarea cu apă potabilă 5 000 000 2014 4 756 000 4 756 000

13 Ciobalaccia

Aprovizionarea cu apă potabilă 2 700 000 2013 2 000 000 2 000 000

14 Ţîganca

Aprovizionarea cu apă potabilă 6 911 643 2012 5 411 643 5 411 643

15 Pleşeni

Aprovizionarea cu apă potabilă 9 700 000 2015 5 000 000 5 000 000

16 Goteşti

Aprovizionarea cu apă potabilă 161 000 2014 161 000 161 000

17 Şamalia

Canalizarea s.Şamalia, raionul Cantemir

6 646 870 Proiectul elaborat

 



Plasează articolul în:   google Delicious Digg Yahoo Facebook Twitter Netvibes linkedin


Tel. (+373) 273-2-20-58
(+373) 273-2-20-58

Fax. (+373) 273-2-20-58
actualizat la: 13.06.2017 Toatal vizitatori - 182387    Creat de Brand.MD