Prima / Informaţii utile / Noutăţi  /  “Avem dreptul să trăim într-o lume fără violenţă”

“Avem dreptul să trăim într-o lume fără violenţă” imprimare

09.12.2013     1932 


"Avem dreptul să trăim într-o lume fără violenţă"  

În ultimii ani, mass-media informează în permanenţă despre fenomenul violenţei.

         Violenţa a devenit o problemă gravă şi îngrijorătoare. Întîlnim violenţă acolo, unde ar trebui să fie armonie şi înţelegere, adică în familie; în şcoală unde ar trebui să existe educaţie, vedem violenţă pe stradă şi în societate, la fel. Tot mai des in ultimul timp părinţii se plîng de copiii lor, deoarece aceştia sunt mai agitaţi, mai greu de stăpînit, vorbesc urît, stau ore în şir în faţa televizorului şi a calculatorului.

         Violenţa tulbură grav mediul şcolar. Ea conduce la o deteriorare a climatului în şcoală, afectează raporturile elev-elev şi elev-profesor şi generează sentimente de insecuritate, de teamă, care influenţează negativ dezvoltarea normală a elevului. Şcoala este un loc, unde elevii se instruiesc, învaţă, dar este şi un loc unde se stabilesc relaţii, se promovează modele, valori, se creează condiţii pentru dezvoltarea cognitivă, afectivă şi morală a copilului. Pentru ca şcoala să îşi asume rolul de prevenire şi stăpînire a violenţei, prima investiţie trebuie făcută în domeniul formării profesorilor. În condiţiile unui mediu familial instabil, tensionat, conflictual, şcoala poate reprezenta pentru elev o a doua şansă.

N. Iorga zicea: "Copiii învată bunatatea de la natură, iar răutatea de la oameni!" Elevii agresivi care produc incidente violente sunt percepuţi ca fiind, în cea mai mare parte, copii cu probleme familiale şi probleme materiale deosebite, copii ai căror părinţi sunt divorţaţi, decedaţi sau plecaţi la muncă în străinătate. Lipsa autocontrolului îi poate transforma în victime ale violenţei, drogurilor, alcoolului sau aventurilor sexuale. Deci, este indicat să dovedim copiilor că ne interesează viata lor, să ascultăm ce ne povestesc şi să-i determinăm să comunice cu noi orice gînd al lor, faptă sau acţiune, participînd astfel direct sau indirect la activitatile lor.

Într-o familie bîntuită de violenţă, copiii cresc într-o atmosferă în care nevoile lor de bază sînt profund neglijate. Copiii proveniţi din aceste medii se adaptează greu la situaţiile de comunicare, iar limbajul şi gesturile lor agresive par a masca un dezechilibru psihic. Copiii care asista la scene de violeta în familie vor avea o predispozitie ridicata spre violenţă. Atitudinea profesorilor este de a le îndrepta comportamentul prin sprijin şi consiliere. Iniţierea de concursuri între clase, spectacole, scenete, vizînd prevenirea violenţei, precum şi activităţi de tipul "Săptămîna toleranţei în şcoală" sau crearea unor situaţii care au drept scop dezvoltarea abilităţilor de comunicare în rezolvarea de conficte, sînt doar cîteva din activităţile necesare de organizat pentru anihilarea violenţei de orice gen în şcoli şi licee. Comportamentele violente îşi pot avea originea şi într-un management defectuos al clasei. Lipsa de comunicare şi atitudinea profesorului faţă de elevi poate genera de asemenea situaţii conflictuale ori comportamente violente.

O activitate în care au fost încadraţi 100 elevi şi 4 manageri ai claselor a fost ora educativă la tema: „Violenţa de gen", petrecută în incinta Inspectoratului de Poliţie Cantemir în cadrul căreia au fost puse în discuţie unele situaţii de violenţă de gen, acţiune demarată în cadrul Campaniei Internaţionale" 16 zile de acţiuni împotriva violenţei în bază de gen", care se desfăşoară anual în perioada 25.11-10.12.  Acte de violenţă moderată au existat mereu în şcoli, dar incidentele zilnice trebuie tratate cu seriozitate. E trist să observăm că şi elevii din clasele primare devin tot mai agresivi. Deaceea pentru elevii claselor primare de către efectivul SSP a IP Cantemir au fost organizate lecţiile de activitate în grup, o oră de discuţie la tema „Detestăm violenţa de mici", iar prin lecţiile citite elevii au descoperit cazuri de violenţă, pe care le înţeleg de mici la personajele îndrăgite.

Dacă ne gîndim mai bine, spunem mereu că binele învinge totdeauna răul, dar oare în basmele copilăriei lupul cel rău care a comis "fapte de violenţă" la adresa iezilor nu a fost pedepsit tot violent? Cum putem învăţa să fim toleranţi? Se spune: bine faci, bine găseşti! Dar de multe ori "binele" îl găseşti nu la cel căruia i-ai făcut bine, ci la cine nu te aştepţi! Cred că cel mai corect ar fi ca elevul să fie pus cît mai des în situaţia de a expune propria soluţie de rezolvare a situaţiilor de violenţă, de a conştientiza urmările unei astfel de situaţii.

Numărul mare de incidente violente este întîlnit la clasele terminale din fiecare ciclu de învăţământ. Pentru elevii claselor gimnaziale şi liceale au fost organizate lecţii cu studiu de caz pentru elevi. S-au organizat discursuri interactive privind egalitatea genurilor. Învăţătorul timpurilor moderne este partenerul elevilor, se comporta într-o manieră interactivă, fiind un mediator al procesului de învăţare şi formare a viitorului "om", caută punctul de vedere al elevului cu scopul de a înţelege percepţiile sale curente şi a le folosi în acumularea cunoştinţelor viitoare.

Nu întotdeauna profesorul reuşeşte să rezolve problemele de comportament, situaţiile conflictuale. Atunci se impune lucrul în echipe multidisciplinare care să includă mai multe persoane: diriginţi, profesori ai clasei, părinţi, medici şcolari, psihologi, pedagogi, asistenţi sociali, poliţiştii de sector.

         În urma organizării lecţiilor în şcoli, s-au făcut concluzii, că pentru fiecare situaţie în parte este necesară mai întîi o anchetă care să stabilească datele problemei, formele de violenţă, cauzele acestora şi apoi să se constituie grupuri de lucru pentru a analiza datele obţinute şi a se găsi soluţii. Nu putem spune că prin toate aceste propuneri putem oferi reţete, soluţii sigure, prevenirea şi stăpînirea fenomenului violenţei şcolare. Fiecare situaţie cu care se confruntă profesorul este unică din punctul de vedere al cauzelor şi al formelor de manifestare.

Trebuie totuşi să nu mai stam nepăsători şi să privim cu indiferenţă, ci să ne unim eforturile pentru că noi sîntem cei mai aproape de stările de manifestare ale copiilor şi putem să avem dialog social cu parinţii cu probleme de comportament .

In anul urmator una din activităţile preconizate va fi "Şcoala parinţilor", unde să se consilieze atît elevii agresivi, cît şi părinţii acestora. Ramîne doar să putem să-i determinăm ca să participe în numar cît mai mare şi să fie deschişi la chemare, fără a avea prejudecăţi şi timiditate.

Se impune asigurarea unui climat social mai bun în şcoli prin formarea unor comportamente nonconflictuale şi dezvoltarea de abilităţi sociale care să evite generarea situaţiilor de violenţă. Elevii trebuie implicaţi activ în soluţionarea conflictelor, iar părinţii sunt bineveniţi în şcoală oricînd.
Nolte spunea: „Faptul că le oferim copiilor noştri o lume plină de încurajare, toleranţă şi preţuire, o lume în care să aibă parte de acceptarea, aprobarea şi recunoaşterea noastră, o lume în care să dăruiască din tot sufletul şi să se aştepte în schimb la corectitudine, bunăvoinţă şi consideraţie, le poate transforma viaţa şi poate transforma calitatea vieţii tuturor celor care le sunt în preajmă".

Să nu uităm! Omu-i precum copacul: cînd de mic se strîmbă, anevoie se mai îndreaptă!



Şeful Secţiei Securitate Publică a IP Cantemir

maior de poliţie                                                                                         Dobrota Victor

 




 



Plasează articolul în:   google Delicious Digg Yahoo Facebook Twitter Netvibes linkedin