Prima / Informaţii utile / Noutăţi  /  Să nu pierdem speranţa, destinul e în mâinile noastre. Interviu cu Andrei Malaşevschi, preşedintele raionului Cantemir.

Să nu pierdem speranţa, destinul e în mâinile noastre. Interviu cu Andrei Malaşevschi, preşedintele raionului Cantemir. imprimare

22.02.2013     1482 


Să nu pierdem speranţa, destinul e în mâinile noastre. 

Interviu cu Andrei Malaşevschi, preşedintele raionului Cantemir. 

            Corespondent: Dle preşedinte, cum a fost anul 2012 pentru raionul Cantemir în ansamblu?

            Andrei Malaşevschi: A fost un an plin de frământări, zbucium, îndoieli am avut parte atît de succese, cît şi de lacune, scăpări regretabile, decepţii, dar în linii mari, 2012 a intrat în istoria raionului ca unul cu multe realizări  în sfera socio-economică, cu optimism şi încredere în ziua de mâine, într-un an cu schimbări în bine. În pofida faptului că am avut parte de o vară cu secetă cumplită, care a adus raionului pagube materiale cifrate la peste 200 mln lei, s-a reuşit de a atinge parametrii schiţaţi ai bugetului raional la capitolul venituri acumulate,  adică, a obţine pentru 2013 un sold de  cca 5 mln lei, această sumă urmînd a fi direcţionată pentru fiecare dintre cele 51 de localităţi  ale celor 27 de primării din teritoriu- pentru susţinerea sferei bugetare- dezvoltarea sistemului educaţional, asistenţei medicale, protecţiei sociale a populaţiei, reparaţia drumurilor, a obiectivelor de menire social-culturală, înbunătăţirea infrastructurii din teritoriu etc. Spre sfîrşitul anului 2012, am reuşit să restabilim relaţii reciproc avantajoase  cu partenerii din Euroregiunea „Dunărea de Jos", cu autorităţile judeţelor Vaslui, Galaţi, Tulcea şi Brăila, România, administraţia regiunii Odesa, cu prietenii noştri din Consulatul General al României la Cahul, cu colegii din Agenţia de Dezvoltare Sud, să punem la baza unei colaborări durabile cu vecinii, să semnăm acorduri de atragere a investiţiilor din afara ţării ş.a.  De aceea, majoritatea populaţiei de la anul care a început numai bine: sănătate, viaţă lungă, să ne crească în pace şi linişte copiii aici, lîngă mamă şi tată, să se bucure de dragostea şi grija părintească, la sînul gliei natale, de unde-şi au toate începutul. Ne dorim să creăm condiţii prielnice pentru activitatea de muncă a locuitorilor raionului, pentru ca ei să îşi poată trăi viaţa din plin, cu demnitate, verticalitate, cu sentimentul mîndriei pentru meleagul natal, baştina dragă, cu conştiinţa respectării sacrelor porunci creştineşti, cu senzaţia realizării depline a aptitudinilor, calităţilor şi capacităţilor umane şi profesionale, cu crezul sfînt de a lăsa în urmă o frumoasă amintire  pe pămîntul strămoşilor noştri.  

            Corespondent: Spuneaţi că seceta din vara anului 2012 a afectat grav economia raionului, dar, cu toate acestea, indicatorii sînt, în linii mari, satisfăcători?

            Andrei Malaşevschi: Da, indicatorii principali  ai bugetului sunt pozitivi, la  fel cifrele care reflectă dezvoltarea sferei sociale. În sprijinul acestei afirmaţii vin şi valorificarea unui şir de proiecte finanţate din bugetul de stat, Fondul Ecologic Naţional, PNUD, FISM, bugetele locale- în total cca 70 mln lei - cum ar fi gazificarea satului Lărguţa (cca 750 mii lei), reconstrucţia reţelelor  de termoficare a gimnaziului Coştangalia (800 mii lei), construcţia apeductelor de apă în satele Porumbeşti, Lingura, Ciobalaccia, Ţiganca, ş.a. Pe parcursul anului 2012 a crescut numărul scriptic al salariaţilor, evident, fondul de remunerare a muncii (cu peste 12 la sută), salariul mediu lunar a sporit cu mai bine de 31 la sută, în deosebi în industrie, construcţii, educaţie, sănătate şi asistenţă socială. Bucură şi faptul că în 2012 a scăzut cu mai bine  de 50 % numărul şomerilor oficial înregistraţi, că s-a reuşit de a spori  numărul persoanelor plasate în cîmpul muncii, al persoanelor antrenate la lucrări publice remunerate şi a celor care au susţinut  cursuri  de calificare şi recalificare. În 2012, a crescut mărimea pensiei medii, mijloacele financiare destinate protecţiei sociale (fondul de pensii, alocaţii pentru susţinerea păturilor vulnerabile ale populaţiei, al indemnizaţiilor, alocaţiilor de stat etc.) De asemenea, merită să fie remarcat faptul că indicatorii volumului producţiei industriale în preţuri curente a sporit cu cca 30 la sută, în deosebi la conserve din fructe şi legume, pâine şi produse de panificaţie, făină ş.a. Deşi volumul global al produselor agricole a scăzut niţel, am obţinut o cantitate mai mare de struguri, legume, fructe şi pomuşoare, vite şi păsări în carne vie, ouă, lînă, tutun etc. În pofida condiţiilor climaterice complicate ale anului trecut, s-a extins suprafaţa de livezi,  mai mulţi antreprenori au riscat să cultive noi soiuri de culturi agricole, cu preponderenţă  rezistente la secetă, boli şi vătămători. Regretăm mult faptul că raionul nostru nu a fost inclus  în programul de irigare  „Provocările Mileniului", dar constatăm cu satisfacţie că agenţii economici locali depun eforturi pentru relansarea  irigării mici şi mari, în care scop a fost deja constituită Asociaţia utilizatorilor de apă, care va putea beneficia  de suportul necesar pentru extinderea terenurilor irigabile.  Activează cu succes şi Asociaţia producătorilor  agricoli, care  susţine efortul producătorilor cantemireni de a spori producţia (în primul rînd, în mod firesc vitivinicolă), comercializarea acestora pe piaţa internă şi extenă, altor obiective schiţate la şedinţa Consiliului economic al raionului, în comun cu Ministerele de  resort, Academia de Ştiinţe, direcţia agricultură, economie, relaţii funciare la aplicarea tehnologiilor progresiste, a experienţei avansate, producerea seminţelor de calitate, de varietăţi rezistente  la condiţiile secetoase ale sudului, respectarea asolamentului, rotaţiei culturilor agricole etc.  Este de asemenea demn de a fi menţionat faptul că în 2012 a sporit substanţial (cu cca 50%) volumul investiţiilor cu capital fix din toate sursele de finanţare în preţuri curente, parcursul pasagerilor cu autobuze şi microbuze, importul de mărfuri şi servicii şi alte poziţii -cheie ale economiei raionului.

Corespondent: Dle preşedinte, realizările obţinute sunt rodul unei noi viziuni asupra managementului, al iniţiativelor „de jos" de  a  scrie proiecte , de a atrage investiţii.

Andrei Malaşevschi: Evident am reuşit cîte ceva la acest capitol, deşi trebuie să recunoaştem că iniţiativa şi creativitatea mai şchiopătează serios. Mă refer aici la faptul că pe parcursul anului trecut, cantemirenii n-au înaintat la ADR Sud, bunăoară nici un proiect (!). Anumite speranţe că situaţia se va schimba în bine ne insuflă crearea noii direcţii raionale  Construcţii, gospodărie comunală, dezvoltare regională şi locală, care are sarcina de a elabora  cît mai multe proiecte  pentru 2014-2015.

            Da, prin ADR Sud, din Fondul Republican de Dezvoltare Regională în raion s-a reuşit de a finisa proiectul drumului de acces Acui-Dimitrovo (cca 15 mln lei), dar acesta fusese propus ceva mai înainte, la iniţiativa conducerii de atunci a raionului, APL de nivelul I şi II, or, cele două sate ale comunei Cîiet (transferate la rl. Cantemir din fostul raion  Comrat), erau practic izolate de „restul lumii". Apropo, actualmente, autorităţile comunei Cîiet au reuşit să ducă la bun sfîrşit  gazificarea gimnaziului, construcţia apeductului. La fel, în 2012, a început reparaţia capitală a porţiunii  de drum R-56 (Cania-Baimaclia), cu un cost total de cca 19 mln lei. Anume la capitolul reparaţia şi menţinerea într-o stare bună a drumurilor avem cea mai mare restanţă. Potrivit calculelor specialiştilor, pentru reparaţia arterelor rutiere ale raionului avem nevoie de cca 20 mln lei, bani, care, evident, în bugetul raional nu pot fi preconizaţi. O altă problemă serioasă sunt podurile, drumurile locale, deteriorate pe parcursul ultimilor ani. Problema în cauză este extrem de acută în contextul implementării reformei  educaţionale, dat fiind că cele 7 autocare care transportează copiii la şcolile  de circumscripţie adeseori  se defectează anume din cauza drumurilor deteriorate. Crearea condiţiilor optime  de muncă pentru cadrele didactice, pentru educaţia copiilor  în instituţiile şcolare şi preşcolare este una din cele mai serioase preocupări ale conducerii raionului, autorităţilor locale.

Da, în raionul nostru reforma privitor la descentralizarea educaţiei  se realizază cu consecvenţă, la fel ca şi optimizarea în învăţămînt, unde, putem spune, suntem pioneri. Dar trebuie să recunoaştem că, pe alocuri, au fost comise şi unele scăpări: am în vedere că nu au fost pregătite cum se cuvine drumurile de acces spre alte şcoli, rămîne incertă problema utilizării clădirilor fostelor gimnazii, şcoli primare, etc-etc. Iată de ce, implementarea reformei în sfera sănătăţii o analizăm mai precaut, analizînd la rece situaţia şi ţinînd cont de factorii „pro" şi „contra".

Corespondent: Care alte activităţi vor fi prioritare  pentru raionul Cantemir  în anul curent? 

Andrei Malaşevschi: Este vorba de continuarea gazificării localităţilor (cîte ceva ne-a reuşit, mă refer la conectarea la gazoduct  a satelor Porumbeşti, Lărguţa, dar aceasta, oricum, este foarte şi foarte puţin), construcţia staţiei de epurare a apelor rezidiuale în oraşul Cantemir, aprovizionarea satelor  cu apă potabilă de calitate, apeduct şi canalizare  (este vorba  de primăriile Cania, Pleşeni, Porumbeşti ş.a.), construcţia centralelor termice pe bază de biomasă (precum s-a procedat în Ţiganca, Antoneşti, Lărguţa, Coştangalia- în total cca 350 mii lei). Avem anumite alocaţii de la bugetul de stat  pentru 2013, care vor fi direcţionate pentru gazificarea comunelor Goteşti şi Enichioi, reconstrucţia unor gimnazii, cămine culturale, reparaţia drumurilor, podurilor, construcţia sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă, a fîntînilor arteziene, iluminarea stradală, într-un şir de localităţi- în total, 4810 mii lei inclusiv 2240 mii-investiţii capitale şi 2520 mii lei- reparaţii capitale. Un alt obiectiv strategic pe care ni l-am schiţat  pentru 2013 este  reconstrucţia drumului de calea ferată  Cantemir-Fălciu, care va deveni şi o arteră auto şi pietonală internaţională. În acest scop, avem tot sprijinul partenerilor din Euroregiunea „Dunărea de Jos" , a Consiliului Judeţean Vaslui, a ADR Sud, care ne vor oferi ajutor în realizarea studiului  de fezabilitate, iar apoi de reconstrucţie a drumului, crearea infrastructurii respective, ceea ce va deschide noi posibilităţi de colaborare transfrontalieră  pentru raion, de crearea a noi locuri de muncă pentru cetăţeni.

            Într-un cuvînt, 2013 este un an în care ne punem  şi de la  care aşteptăm mari speranţe. Avem o echipă bine organizată, avem o majoritate în Consiliul Raional Cantemir, care susţin intenţiile, eforturile conjugate ale conducerii raionului de a realiza cît mai multe lucruri bune şi frumoase. Totul depinde de noi înşine, de dorinţa, tenacitatea şi perseverenţa noastră, de faptul cît de uniţi vom fi pe parcurs.

Corespondent: Vă mulţumim, dle preşedinte, pentru amabilitatea cu care ne-aţi oferit  acest interviu. Mult succes! 


 



Plasează articolul în:   google Delicious Digg Yahoo Facebook Twitter Netvibes linkedin